SĂ NU UCIZI!

SÃ NU UCIZI !

S-a spus celor din vechime :
"Viaţa-i cel mai mare bun.
Nu ucide, deci, pe nimeni !"
Dar Eu, iatã ce vã spun :

Cine poartã-n piept mânie
pe un frate credincios
vrednic este de osânda
tribunalelor de jos.

Cine însã îi aruncã
un cuvânt umilitor
meritã din plin pedeapsa
pãmântescului Sobor.

Iar când ura-l biruieşte
de-orice margine uitând
meritã sã ia osânda
ucigaşilor de rând.

Dacã, deci, ţi-aduci aminte
când ţi-e darul pe altar
cã un frate-ţi stã-mpotrivã
mergi la el cu-al pãcii har,

cautã-l şi te împacã
sã te-ntorci prin har din nou.
Numai astfel rugãciunea
va avea ceresc ecou.

Scop sã-ţi fie împãcarea
cu pârâşul tãu oricând
dacã ţi se-oferã harul
mai târziu sau mai curând.

Nu cumva sã vinã vremea
când din sãli de tribunal
sã petreci în temniţi grele
un deznodãmânt fatal.

Când vei cãuta ieşire
cu amar te vei cãi.
Izbãvirea şi iertarea
nu le vei putea plãti.

A trãi cu toţi în pace
nu e doar un gând frumos :
nicio jertfã nu-i prea mare
când e vorba de Cristos.

Lasã eul tãu sã moarã.
Iartã pe cel ce-a greşit
şi-ai sã vezi cum pacea sfântã
îţi va zice : "Bun venit !"

Dar sã ai întâi de toate
şi la bine şi la greu
prin credinţã şi iubire
pacea ta cu Dumnezeu !"