Să nu te plângi când iarăși vine

Să nu te plângi când iarăși vine,
Creștinule ce-asculți acum,
O noapte grea... întunecată,
Ascultă stelele ce-ți spun.

Sub ele stai în umilință,
Și să aștepți un răsărit,
Să nu te temi... căci și în noapte,
Vei fi de Domnul ocrotit.

Chiar dacă umbrele sunt multe,
De ele tu să nu te temi,
În toiul cel adânc de luptă,
Numai pe Domnul să îl chemi.

Va coborâ și printre stele,
Căci numai El pe cer le-a pus,
Și nu va sta de tine-n noapte,
Creștinule vre-o dat-ascuns.

Să nu te plângi când este rece,
Și mult prea lungă noaptea grea,
Căci Domnul știe când e vremea,
A o lua din fața ta.

El știe când din nou să pună,
Pe ceruri soare-n răsărit,
El știe când nu ai putere,
Căci toate El le-a întocmit.

Chiar dacă șoaptele străine,
În noapte ele vor răcni,
Să nu ai teamă tu de ele,
Chiar tare de s-or auzi.

Tu să asculți doar de un susur,
Ce Domnul îl va revărsa,
Te va-ntări mereu creștine,
Chiar și în noaptea cea mai grea.

Să nu te plângi în încercare,
Căci trecătoare toate sunt,
În ceruri nu e încercare,
Ea este doar pentru pământ.

Și vremea ei trecut rămâne,
În ea biruitor vei fi,
Dacă vei sta în încercare,
Umil la cruce zi de zi.

Să nu te plângi pe-ngusta cale,
Căci timp atunci nu vei avea,
De a sluji după cuvântul,
Ce viață ție-ti poate da.

Fii bucuros de mântuirea,
Ce-n dar de sus tu ai primit,
Căci plânsul îți va lua puterea,
Și-atunci vei fi doar obosit.
Amin