Să nu te dai bătut pe cale

Să nu te dai bătut pe cale
Copilul Meu cel mult iubit,
Cu tine sunt și Eu în vale,
Nu ești vre-o dată părăsit.

Atunci când plângi... Eu plâng cu tine,
Când râzi... și Eu zâmbesc de sus,
Durerea ta dar și suspinul,
De ochiul Meu nu este-ascuns.

Să nu te lași zdrobit de gânduri,
În ele poartă-ma mereu,
Cu sângele-mi vărsat odată,
Eu voi spăla și gândul tău.

Tu cheamă-mă în orice vreme,
La tine-n grabă voi veni,
Eu voi lupta doar pentru tine,
Să nu fii tu cel biruit.

Să nu te lași orbit pe cale,
De tot ce-ți poate oferi,
Acel ce moarte-ți va aduce,
Privește-n sus... mă vei zări.

Lumina Mea poate pătrunde,
Și norii grei ce-s adunați,
Doar cei ce stau sub ea copile,
De Mine pot ei fi salvați.

Urmeaza-mă până la moarte,
Să pot și Eu cu tine-a fi,
Pe cei ce sunt doar pe-a Mea urmă,
Îi pot la capăt mântui.

Cuvântul Meu o desfătare,
Să-ți fie-atunci când ți-este greu,
Să pot să-ți dau o biruință,
Căci biruința sunt doar Eu.

Să nu te lași de deznădejde,
Condus pe calea ce-o pășești,
Sub pasul tău nu va fi urma,
Spre slăvile ce sunt cerești.

Mereu fii plin doar de credință,
Să pot Eu biruinț-a-ți da,
Doar prin credință poți pe cale,
Să fii ținut de mâna Mea.

Să nu te lași luat de vântul,
Ce este-atât de mânios,
Încrede-te mereu în Mine,
Cu Mine poți fi glorios.

Vei birui cum Eu odată,
O luptă grea am biruit,
Și nu uita... tu nu ești singur,
Cu tine-s Eu... copil iubit.
Amin