SĂ-L RECUNOAŞTEM PE HRISTOS

Pe Hristos a-L recunoaşte asta-nseamnă lepădare
De tot felul de pretenţii pe care eul le are.
Să-i dăm inima întreagă lui Isus cu-a ei voinţă.
O astfel de acţiune s-ar putea numi credinţă.

Viaţa de ucenicie pentru Cel ce ni-i Păstorul
Are chiar la temelie credinţa-n Mântuitorul.
El e Dumnezeu în carne, Miel născut pentru jertfire.
Dacă nu vrem să-L cunoaştem ne vom duce la pieire.

Miezul noii revelaţii de la Tată îl primeşte
Ucenicul Simon Petru şi-l proclamă bărbăteşte.
Domnul chiar îl fericeşte dându-i o încurajare
Şi-l ajută să-nţeleagă adevăru-acesta mare.

Altă faptă uimitoare şi de mulţi neaşteptată:
Chiar şi duhurile rele Îl proclamă câteodată.
Domnul nu le-ncurajează şi aceasta mai înseamnă
Că El le-a impus tăcerea cea prin care le condamnă.

Sus la cruce pe Golgota chiar soldaţii Îl declară
Fiu al Domnului cel veşnic pentru noi venind să moară.
Acesta e Adevărul. Cine poate să-L conteste
Şi să spună că-nvierea nu e decât o poveste?

Un om cu sinceritate la-ntâlnirea cu Mesia
E Natanael şi-acesta căuta Împărăţia.
El deodată izbucneşte într-o sfântă proclamare:
„Rabi, Rabi Tu eşti Fiul Domnului fără hotare!”

Când Mântuitorul merge în Samaria vecină
Şi pe drum El oboseşte căutând apa ce-alină
O femeie din cetate la fântână se opreşte
Şi discuţia cu Domnul într-o clipă izbucneşte.

După ce Samariteana ca misionară merge
Prin cetate cu-a ei râvnă şi începe să alerge
Au venit Samaritenii cu femeia să vorbească:
„Credem c-am vorbit cu Domnul, cel din Patria cerească!

E Hristos şi e Mesia! Noi L-am auzit în stradă!”
Şi-au venit în mare grabă oamenii la El grămadă.
Astfel se înfiripase în Samaria trezirea
Când Isus o cercetase şi-i aduse mântuirea.

Şi Marta, sora Mariei, în Betania ascunsă,
Când ea crede în Mesia, de cuvântul Lui pătrunsă,
Cu convingere exclamă: „Tu ce-ntinzi nemărginirea,
Eşti Hristosul lui Israel să ne dărui mântuirea!”
*
Toma, după înviere ce lupta mult cu-ndoiala,
El cu Domnul are testul ca să îşi termine şcoala.
La-ntâlnirea cu Mesia ce S-a ridicat din moarte
Toma vine, I se-nchină şi nimic nu-l mai desparte:

„Domnul meu şi Dumnezeul mântuirii mele sfinte!
Iartă-mi Tu acum păcatul cu-ndoiala dinainte!
Te iubesc şi-Ţi dărui viaţa ca jerfă de bun miros
Ca toţi oamenii să creadă că Tu eşti Isus Hristos!"