S-au lăsat doar vremuri grele

S-au lăsat doar vremuri grele, peste-ntreg acest pământ,
Se-aud plânsete din vale, și un fluierat de vânt,
Se văd clătinări de vise, cad atâtea mâini acum,
Se mai vede-o oboseală, întorcând inimi din drum.

Deznădejdea naște teamă, întrebări fără răspuns,
Și păreri ce strigă astăzi, că Isus este ascuns,
Sunt acele vremuri care, clătinare au adus,
Lepădare de credință, lepădare de Isus.

Parcă soare nu mai vine, parcă totul este gri,
Stau priviri ce se întreabă, mâine oare ce va fi,
Ațintite doar spre ceruri, ele-așteaptă ca Isus,
Să alunge-aceste vremuri, ce dureri doar au adus.

Inimi azi se zbat mai tare, doritoare doar de cer,
Fug de lume, fug de drumul, care-i pentru cei ce pier,
În aceste vremuri care, au venit cu-atâta greu,
Ele luptă să rămână, numai lângă Dumnezeu.

Sunt doar înspăimântătoare, clipele ce au venit,
Dar la cârmă este Domnul, este El de neclintit,
Și pe cei ce cred cuvântul, cu puteri îi va-mbrăca,
Și de-aceste vremuri grele, ca să treacă-i v-ajuta.
Amin(diana)