S-au adunat românii

S-au adunat românii de prin străinătate,
Cu cei din România, să caute dreptate.
Dar clica pesedistă, ajunsă la butoane,
I-a alungat cu gaze, cu cizme și bastoane.

Femei cu prunci în brațe, și tineri, și părinți,
Bătrâni albiți de ani, bolnavi și necăjiți,
Au fost loviți sălbatec de slugile “ostași,”
Alături de golani și cete de borfași.

Și behăie și râd, penalii mafioți,
Baronii comuniști, lingăi, corupți, și hoți.
S-au descurcat, spun ei, cu râvnă și cu spor,
Cu Dragnea-PSD, pe post de dirijor.

Ce jalnic! Ce urât! Și-acum, ce-aveți de gând?
Vreți să scăpați de zeghe? Cu toții? Rând pe rând?
Nu credeți că minciuna are picioare scurte?
Voi nu vedeți că Țara nu vrea să vă asculte?

Nu vă mai bateți joc de oamenii normali.
Se știe cât de lacomi sunteți, și de penali!
Mai bine v-ați ascunde și voi în altă țară,
Să vă-ntâlniți cu “frații” ce vă așteaptă-“afară!”

Luați-l pe “Tăticu” și “Carul tras de boi”,
Și mai lăsați Domnia: să nu mai știm de voi!
Penali precum moluște, cu alți penali în spate,
Voi pomeniți de lege, credință, și dreptate?
*

O, Tată Bun, din ceruri, ajută-ne Stăpâne,
Salvează-ne de zbirii cu suflete haine!
Salvează-ne de oameni ce spurcă România,
De cei ce preamăresc prostia și hoția!

Căci Tu dai vindecare și sfânta mântuire,
Și pace, și lumină, iertare și iubire.
Cu lacrimi te rugăm, părinți, copii, nepoți:
Ascultă-ne din Ceruri, vorbește-ne la toți!

Îndură-te de noi în greaua încercare
Și dă-ne biruință, și dă-ne vindecare!
Sădește în români credința-adevărată
Să fie România iubită și curată!

Florești, Cluj