Rugăciunea unui vârstnic

Rugăciunea unui vârstnic


În haine albe te rugăm
Ne-mbracă pe bătrâni
La, Tronul Tău, să ne-nchinăm
Spălați atent pe mîini,

Cu sângele care a curs
Din trupul, lui Isus,
Păcatul nostru ce-a străpuns
Pe cel care, L-ai uns.

De necrezut cum ne-am supus
Minciunii în ascuns
Când eram goi și speriați
Rușinea, ne-a pătruns,

Păcatul cel de început
Prin fructul, cel oprit,
Ce ne-a supus la greu tribut,
Moartea, ce ne-a lovit.

Cu voia Ta și-a lui Isus,
Greșeala s-o uităm
Cu gândul sus, la Yehova,
Cu toții ne rugăm.

Că-n tinerețe, timpul scurs
S-a dus pe muncă și suspin
Și, Ție Tată și Isus,
V-am dat mult prea puțin.

Măcar în ceasul de-ncheiere
Ne spal-a noastră mână
Căci nu simți, Doamne, Tu plăcere,
Când, robul Tău, suspină.

El a ajuns să te iubească
Așa cum n-a crezut
Și vede-n, Slava Ta cerească
ȘI-N TINE, ZID ȘI SCUT.

Sunt omul cel făcut din lut
Ce nu te-a cunoscut,
Căruia suflet i-ai făcut
Donat, cu împrumut.
Azi, e-ngenunchi la Tronul Tău,
Sfios și rușinat,
I-ai pus prea mult har, Tatăl meu
Și nu l-a meritat.

Știu, m-ai iubit și tânăr fiind
Și neștiind ce-i bine
Dar m-ai văzut amar plângând
Și m-ai chemat, la Tine.

Azi, plâng dar plâng de bucurie
Și că mi-ai dat iertare,
Zicând, ca voia Ta, să vie,
SĂ LASE VINDECARE.

Moldovan Pavel
23.07. 2021.
Alba Iulia