Rugăciunea

Niciodată Doamne, nimic pe-acest pământ
Nu-mi aduce pacea, nu-mi dă eliberare
Ca rugăciunea sfântă, în lacrimi adunând
Adâncul, să-mi ridice, luminat în Soare.

Se deschide Cerul, transpar în rugăciune,
Din frumusețea Ta Isuse, mă împărtășesc,
Duhul Sfânt vine în susur blând să-nchine
Toată ființa mea, doar Ție-n Har ceresc.

Prin Jertfa Iubirii, din palma-Ți perforată,
Curg tămăduitoarele izvoare sfinte
Când truda și durerea mea suspină... Tată!
Tu mă ridici pe brațe, mă dezmierzi, Părinte.

Atunci mă lași prin Tine, o taină să-nțeleg,
Lărgești un orizont, a minții barieră,
Să știu că al meu e cerul, pământul întreg
Căci nu mai sunt doar lut, fărâmă efemeră.

În mâna Ta Isuse, lutul se înnoiește,
Unești fărâmele, le speli cu Sânge Sfânt,
Viață mi-ai suflat în nări, Dumnezeește,
Să mă învii, să cresc cu pași spre Cer urcând.

Isuse mă-mplinești,cu drag mă înconjori,
În rugă când la Cruce las poveri străine,
Din cupa Fericirii beau, mă împânzesc fiori
Și nu mai sunt nimic, nimic afar-de Tine.

În rugăciune mă-ntâlnesc numai cu Tine
Tot mai des, la întâlniri puternic mă atragi,
Mi-aș face o colibă pe Munte și-aș rămâne
Să petrecem toate clipele, sublime, dragi.

Să m-adâncesc în Duh, în Sfântul Adevăr,
S-alerg ca o Mireasă în brațele-Ți iubite,
Când sufletu-mi, toți porii mei respiră Cer,
Tu să-mi lași Uleiul pe cap și pe veșminte.

Prin rugăciuni fac pași, mă duc tot înainte,
Îmi cresc aripile, spre Cer să învăț a zbura,
Îmi clocotește-n limbi de foc dorul, fierbinte,
Te aștept Isuse drag, aștept chemarea Ta.

Rugăciunea, Isuse, doar Tu m-ai învățat,
Sub genunchi mi-ai dat și mie, o grădină
S-o ud cu lacrimi, să mă închin neâncetat
Cu toți, cu tot ce numai Ție Ți se-nchină.

Amin!