Rodirea

Rodirea

Se spune despre-o vie sădită-n-tre măslini,
O vie bună, aleasă, de soi cu rod divin!
Creștea cu bucurie, c-avea tot ce dorea,
Iar soarele pe cer, cu raze o-ncălzea.

Erea sădită bine în locul cel plăcut,
Ca să-și aducă rodul la timpul potrivit!
Așa trecură anii, și tot mereu, la timp,
Venea iar grădinarul, pentru-a o curăți.
, , Nu e așa plăcut” își zise via-n sine,
“Să-mi taie-atâți lăstari, și-apoi mă leagă bine…
Mereu după aceea, voi lacrima o vreme,
Dar totuși stiu că-apoi, rodu-mi va fi la vreme!

Și ce plăcută-i ziua când toți în jurul meu,
Se bucură de struguri și se hrănesc cu ei!
Și acest gând dorit, mă face fericită,
Și-mi dă putere astăzi, să rabd de-s curățită.

Și chiar de legătura e strânsă oarecum…
Mă ocrotește bine, să nu fiu ruptă-n vânt!
Voi fi mulțumitoare de toată grija Lui
Și voi rodi la vreme, pe plac Stăpânului!"

Și iar trecut-a anul, iar grădinarul bun,
Sădi și alte vițe alese în grădina lui.
Le saluta-i cu bine, prietenos grăind,
Dar nu-mi răspunse toate, așa cum mi-am dorit…

Și-am zis: , , sunt tinerele, le voi trata cu milă,
Să poat-a mă cunoaște în anii ce-or să vină!”
Căci le-auzisem bine, vorbindu-se-ntre ele,
Spunând ca sunt bătrână și n-am rod bun ca ele.

Dar mi-am dat iute seama că ele nu știu încă,
Care e drumu-acela de-a da o roadă bună.
Veni din nou iar timpul pentru-a mă curăța,
Dar eu puteam acuma, voioasă a răbda.

Nu mai simțeam durerea, căci mă gândeam la rod,
Și la ziua în care le voi da tuturor…
Dar cele tinerele, văzând cum sunt tăiate
Atâtea jordicele, își spuse între ele:

“E prea bătrână via, de aceea i-a lăsat,
Doar un lăstar ce urcă spre cerul cel înalt…
Și l-a legat chiar bine, de sârmă ancorat,
Să se dezvolte astfel, cum este îndreptat!”

Credeau că ele fi-vor lăsate-așa cum sunt,
Dar grădinarul iată, le curați pe rând.
Ce vaiet, ce durere simțeau și ele-acum,
Ce-nseamnă curățirea, de grădinarul bun.

Atunci, deodată una, le zise tuturor:, , Am judecat prea aspru atâtea răni ce dor!
Dar totuși noi ne plângem, și-am vrea să știm misterul,
De ce când grădinarul te-a curățit cântând,
Tu n-ai scos nici un murmur, ci-ai lăcrimat tăcând?

Nu ai simțit durerea ce foarfeca o dă?
Cum de-ai răbdat procesul când el te curăță?”
Atunci via bătrână începe-a le grăi:
Și rând pe rând le spuse de tot ce suferi…

Le povesti cum fost-a și ea cândva la fel,
Și cum trecut-au anii, schimbă-al său caracter.
Apoi le-a spus secretul, de ziua de cules,
Când vor veni cu toții să caute rod ales.

Și le-ncânta pe toate prin felul de-a grăi,
Despre ziua rodirii, când se vor dărui.
Le-a spus de bucuria ce an de an simțea,
Când iar venea stăpânul, pentru a recolta.

A sale roade bune mereu le lăuda,
Și toți veneau să guste, și-astfel mă bucuram.
Că n-am răbdat degeaba procesul de rodire,
Chiar dacă a fost lung, aduce bucurie.

O dată pentru mine, că pot a dărui,
Din rodul meu bogat pe alții a-i hrăni.
Apoi pentru stăpânul, că îl voi mulțumi,
Că nu pierdut-a vremea pentru-a mă curăți.

Și nu în cel din urmă, la toți ce vor mânca,
Un bob sau chiar ciorchine din rodul ce-l voi da!
Mă bucură azi totul, când știu că voi rodi,
Și rodul meu hrani-va pe mulți în a 'cea zi.

Și astfel fost-a ea o pildă pentru ele,
Și-acum o respectau, dorind la fel și ele,
S-ajungă ca și ea, să rabde în tăcere,
Să-și dăruiască rodul la vremea lui, și ele…

Dar tu, creștine, astăzi, pe unde te găsești?
Fă-ți timp și cercetează-ți viața ce-o trăiești!
Cum stai cu-a ta rodire prin Duhul Sfânt ce-i dat?
Porți Dragostea în tine, chiar dacă ești scuipat?

Rodești tu Bunătatea și-o dai celor din jur,
Când ei cu răutate aruncă lovituri?
Aduci tu Bucuria, când alții triști doresc,
O mângâiere-n suflet, și Pacea-o răspândești?

Ai tu Răbdare astăzi cu cei căzuți în drum?
Le-ntinzi o mână caldă, cu milă ridicând?
Ești gata a face Bine celor ce-s în nevoi,
Ce strigă în suspine, cerând un ajutor?

Ești Credincios în toate Stăpânului ceresc,
Dar și celor ce slujba ție ți-o dăruiesc?
Râvnești la lucrul care nu-ți este ție dat,
Sau Pofta ți-e-nfrânată, căci știi că e păcat…

Ești oare Blând în vorbe și în purtarea ta,
Când alții caută ceartă pentru-a te defăima?
Mulțumitor fii astăzi de tot ce ai primit,
Și caută rodirea prin Duhul Sfânt promis!

Și-apoi, cu bucurie, tu fi-vei răsplătit,
Când testul suferinței prin roadă-ai absolvit!
Amin