Roagă-te pentru noi!

Departe de robie îşi amintea poporul
De carne şi de ceapã, de praz şi castraveţi,
Gândindu-se la ele, prinse-a le duce dorul
Fãr-a gândi la preţul sublimei libertãţi.

Doar Moise nu renunţã, se roagã mai departe
La Cel Atotputernic, Yehova Adonai,
Zicând: "Mai bine şterge-mi chiar numele din Carte
Decât pe-a Ta odraslã ca pe-un lãstar s-o tai."

Strãin i-ar fi poporul, chiar de i-ar spune "Tatã",
De-ar mijloci chiar Moise, sau Iov sau Daniel,
Fãrã un dor de ceruri şi-o inimã schimbatã
Nu şi-ar iubi Stãpânul şi nu i-ar fi fidel.

Noi azi avem în ceruri pe Fiul Celui veşnic
Ce pururi mijloceşte la Tatãl pentru sfinţi
Spre-a nu se stinge jarul, nici flacãra din sfeşnic
Şi spre-a rãspunde-ndatã umilei rugãminţi.

Dar dacã ochii noştri se-ntorc spre piramide
Şi-n loc sã stãm pe stâncã, tânjim dupã noroi,
Şi dacã iarãşi pofta stricatã se aprinde,
Egiptul nu-i afarã... Egiptul e în noi!