Roaga-te ca ei sa se roage mai mult

Oare astazi dimineata cand in taina ti-ai soptit
Rugaciunea, frate drag, si de noi ti-ai amintit?
Ai cerut de sus putere, ajutor si forte noi,
Ale noastre sarcini grele sa putem purta si noi?

Cand cu Domnu-ai stat de vorba, I-ai transmis tu vreun mesaj
Sa ne dea prin tot ce trecem, har, credinta si curaj?
Stand la tronul slavei Sale, ti-a dat inima indemn
Ca sa-L rogi pe rani sa toarne vin ceresc si untdelemn?

Oare ti-a trecut prin minte sa-L implori pe Salvator
Sa ne fie prin pustie, stalp de foc si stalp de nor?
L-ai rugat sa ne-nsoateasca, prin dureri si greutati,
Spre-a iesi din incercare triumfand ca-n alte dati? ...


Ce-ai facut, noi nu stim. Insa cineva a mijlocit
Si puterea ne-a fost data, fortele s-au inzecit.
Cand ne-am indoit spinarea, cineva-n genunchi a stat
Si puterea noastra mare, Doamne mult s-a usurat!

Calea ne-a fost luminata, bezna grea s-a risipit,
Caci din turnul de veghere cineva nu s-a clintit.
Noi calcat-am fara teama, peste lei cu colti adanci,
Pentru ca pe-un varf de munte cineva gemea pe branci.

Cand brazdati de rani si zdrente stam pe-o margine de-abis,
Chiar pe Medicul cel Mare cineva ni L-a trimis.
Cand izbea cumplit furtuna, noi ne-aflam la adapost,
Caci cu maini impreunate, cineva era la post.

Iar atunci cand, ca prin farmec, norii negri-au disparut,
Am cantat de bucurie pana ce n-am mai putut...
Dar avem o intrebare: tare mult am vrea sa stim
Nu cumva erai tu insuti omul-acela, om sublim? ...

Amin