Ridică-te copile

Ridică-te copile, când noaptea-ți este grea,
În ea tu nu ești singur, e și prezența Mea,
Te țin mereu de mână, Eu nu te părăsesc,
Ridică-te... căci astăzi, îti spun... mult te iubesc.

Ridică-te îndată, din zbuciumul de viață,
Eu scut îți sunt copile, Eu sunt a Ta povață,
Îți luminez cărarea, spre locul cel divin,
Șterg lacrimile tale, și-adâncul tău suspin.

Ridică-te din vale, și fără încetare,
Aleargă cu o grabă, de astăzi mult mai mare,
Căci după zare-albastră, sun Eu... aproape sunt,
Vin sa te iau acasă, de pe acest pământ.

Ridică-te sub stele, ridică-te sub soare,
În orice vremi copile, rămâi doar în picioare,
Să nu îți ducă vântul, în jos privirea grea,
Priveste-n sus... la Mine, e biruința ta.

Nu sta pe-adânc de mare, copile azi întins,
De valurile mării, tu nu vei fi învins,
Eu pot opri și vântul, și valul ridicat,
Ridică-te mai iute, voi porunci îndat.

Căci pe pământ și-n ceruri, puterea este-a Mea,
Supuse îmi sunt Mie, tot ce-am făcut cândva,
La Mine-ntotdeauna, e ultimul cuvânt,
Căci Eu sunt Domn în ceruri, dar și pe-acest pământ.
Amin