REVERIE

REVERIE

Cu aripi de credincioşie
Aş vrea să zbor din lumea rea
La Raiul sfânt de apă vie
Ce-mi luminează viaţa mea.

Să pot să intru în Cetate
Cântând cu Salvatorul meu
În care nu-i nici „doar”, nici „poate”,
Ci numai „Da” şi-„Amin” mereu.

Să-mi las la porţi deodată crucea
Ce-n umăr m-a rănit uşor.
Cu ea am traversat răscrucea
De mână cu-al meu bun Păstor.

De voi simţi o mângâiere
Acolo Sus, în Cerul sfânt,
Va fi că mi s-a dat putere
Să port o cruce pe pământ.
*
Puterea crucii e o taină
Ce curge veşnic din Isus
De porţi ocara Lui drept haină
Către Cetatea cea de sus.

De vei cădea sub grea povară
El te va ridica uşor.
Şi vei simţi o primăvară
În glasul Său vindecător.

Când inima din tine plânge
Că eşti pentru Isus lovit
Să ştii că lacrima ţi-o strânge
Cel ce pe cruce-a suferit.

Vor trece de pe boltă norii
Şi lumea-ntreagă val cu val.
Dar vor cânta biruitorii
Din nou pe marea de cristal.