Religia unică

Din turla veacului răsună tare
Un clopot cu ecouri de abis
Chemând , din cele patru zări, popoare
La masa cu ghiveci de închinare,
La o religie de compromis.

Cu temele făcute de acasă
Şi-n geantă dumnezei la purtător,
Se instalează oamenii la masă
Şi fiecare mască, fals pioasă,
Poartă sub ea un negociator.

Timpul presează şi se scot în grabă,
Din teascul sincretismului, idei;
Moşind, sunt toţi nerăbdători să vadă
Religia născută pe tarabă
Dintr-un amestec trist de dumnezei.

E circ grotesc dar fapta e cumplită,
Alarma sună dar pământu-i surd,
Şi-oricum ar fi, dorită, nedorită,
Această naştere e profeţită
Chiar de-ar părea scenariu absurd.

Falsa religie, prostituata
Ce va ademeni pe-ai lumii regi
Este aproape, este gata-gata
Să îşi întindă peste lume pata,
Să-mbete-n vinul ei popoare-ntregi.

Fiţi tari, voi cei care-aţi primit Credinţa
Şi v-aţi înveşmântat în straie noi!
Nu abdicaţi, predaţi-vă fiinţa
În mâna Celui ce dă biruinţa,
Ca să intraţi în slavă ca eroi.

Din turla vremii sună, lamentabil,
Chemarea la "ecumenism lărgit"
Însă Cristos nu este ajustabil
Şi crezu-n El nu e negociabil,
Iar noi suntem ai Lui pân' la sfârşit.

Amin
Vulcan, febr. 2008