Răscumpărarea memoriei

Am citit cartea atent și am observat ceva:
Că într-însa e dojana cu gândul de-a vindeca.
N-a `ntins mâna cu săgeata, nici deget arătător
Autoru-a scris problema cu gând bun, sfătuitor.

Generația ce este și cea care va veni,
Să-nțeleagă cum să facă, de ce-i rău a se feri.
Să nu cadă-n plasa celor ce credința vor s-o frângă,
Să nu creadă că ursoaica, de-i flămândă, e și blândă.

Măiestria-n care-i scrisă fapta celor de la început,
Ne dezvăluie mistere și capcane ce-au avut,
Cei de la-nceput de cale și cei ce-au urmat apoi,
Însa-acestea nu se gată; ne așteaptă și pe noi.

Frații mei! Nu ridicați glasul, nici mânia n-o lăsați
Să lovească, să zdrobească, nu-ncercați, că suntem frați!
Haideți toți cu umilință, ca Petru ce-a plâns cu-amar,
Să ne-ntoarcem cu căință, cu regret și lacrimi iar...

Să ne pocăim de rele, ale noastre sau părinți
Și să căpătăm iertarea, ca s-ajungem iarăși sfinți.
Căci așa ne spune Domnul să umblăm pe-acest pământ
Și să nu mai fie nimeni lepădat, zdrobit sau frânt.

Ticăitul se oprește când ceasu-i defect sau mori;
Nu căuta întunecimea sau s-așezi pe alții nori.
Adu soarele dreptății și cheamă mărețul har,
Ca să poți scăpa de-osândă, moștenind al vieții dar!


20.09.2010 – Petru Coman
Petroșani
(după cartea “ Răscumpărarea memoriei”)