Rămâi cu noi Isuse

Rămâi cu noi Isuse, căci iată vine seară,
Și șoaptele străine, încep să strige iară,
Rămâi căci dă târcoale, o teama-ntunecată,
Prin Tine vrem să fie, azi calea luminată.

Rămâi chiar dacă ziua, în urmă ea rămâne,
În frumusețea serii, noi vrem să fim cu Tine,
Cu Tine este calea, spre ceruri mai ușoară,
Și-n miezul cel de ziuă, dar și-n apus de seară.

Rămâi cu noi Isuse, în vremea prigonirii,
Ca să simțim fiorul, cel viu, cel a-l iubirii,
Să nu ne fie teamă de-un răcnet auzit,
Ce vrea ca azi poporul, să fie doborât.

Mergi Tu în fața noastră să netezești cărarea,
Tu poți opri furtuna, chiar să despărți și marea,
Căci Tu ești Creatorul, a tot ce ne-nconjoară,
Tu-aduci și răsăritul, dar și această seară.

Rămâi cu noi Stăpâne, în vremi de înserare,
Mai strigă să se-audă, din nou a Ta strigare,
Ca să urmăm vrem glasul, de sus ce se aude,
E glasul ce deschide, urechile ce-s surde.

E glasul ce-i învie, pe cei ce-s morți pe cale,
Ființe rătăcite, le scoate El din vale,
E glasul ce oprește bătaia cea de vânt,
El mută chiar și munții, și timpul pe pământ.

Rămâi cu noi Isuse, în răsărit de soare,
Cu Tine chiar și-n seară, mereu e primăvară,
Cu Tine chiar și greul, el este-așa ușor,
Căci Tu ești de putere, mereu... un viu izvor.

Cu Tine e lumină, noi nu vom rătăci,
Cu Tine niciodată, aici nu vom opri,
Rămâi cu noi Isuse, rămâi cu noi mereu,
Căci iată... este seară, urcușul este greu.
Amin