Puterea cuvantului

O vorba doar ce-i socotita a fi pierduta si-n zadar,
In bucuria fara margini, doar un cuvant macar.
O vorba doar sa fie spusa cu zambetul pe-obraz,
Sa fie spusa...nu conteaza de-i spusa si-n necaz.

Numai un gand ,ce rau se pare-a fi, va dainui mereu;
Nu-i defaimarea o jignire contra Lui Dumnezeu?
La fel o vorba grea care loveste ca o sageata-n zbor,
E din cuvinte-alcatuita si-ii neagra ca si-un nor.

Nefericirea in silabe-o poti avea de o repeti intr-una,
Oricand sa vezi cerul senin si-n orice vreme, luna.
Spunand tot timpul ca esti rau, tu te transformi in fiara,
Cuvantul cu putere face ca totu-n jur sa piara.

In plina iarna flori gingase pot inflori oricand,
Cu un cuvant spus cu tarie, spui tot ce ai in gand.
Oaza de rai din dulci cuvinte rasare cand tu vrei
Intr-un pustiu de ura, de clocot, de lupta si scantei.

Tacerea cea nevinovata rabdand paseste inspre cer,
Se-nalta tot mai sus,se-nalta, lasand ce e mizer.
Nimic, nici un cuvant vreodata sa fie spus de ea
N-o s-o condamne-n vesnicie la judecata grea.

Un cer de pace si tacere, albastru si frumos,
Fara cuvinte ce-ntineaza si-n care e Hristos,
Cuvant atotputernic, cuvant ceresc rostit solemn
S-arunce vorbele de-ocara in marea de uitari, etern.