Pustia vieți

În pustia vieții alergăm cu toții după ceva
Iar alteori alergăm cu spaimă de ceva
Unii alergăm mai încet iar alții mai iute
Spre ținta urmărită să ajungem iîainte.

Unii și-au atins ținta aici jos pe pământ
Și-o ating înaintea de-ajunge la mormânt
Alții au ținta acolo cu El în ceruri sus
Și-o ating doar la întâlnirea lor cu Isus.

Unii aleargă în pustia vieții fără vreo țintă
De parcă în viață ar fi fost aduși din rutină
Nu știu să-și prețuiască timpul pe pământ
Într-o trăire nobilă la care omul a fost creat.

Viața, unora le pare un pustiu fără sfârșit
Dar toate au sfârșit chiar și viața pe pământ
Chiar și pământul unde are loc al vieții pustiu
Are un sfârșit, la aceasta este odată hotărât.

Pustia vieții are multe forme de exprimare
Ori ți-e viața-n pustie, ori pustia în viață apare
Fiecare avem în viață al nostru pustiu și pustie
Așa cum au avut și David, Moise, Pavel și Ilie.

Și Domnul a fost dus de Duhul în pustie
Să fie ispitit de diavol așa cu cum numai el știe
Și noi suntem mânați în pustie prin fel de fel. .
De la încercare la suferință și lipsuri ca și El.

Rar e pustia vieții la două persoane la fel
Duhul duce pe fiecare prin pustia ce crede El.
Și nu știm cât în pustie în singurătate vom fi
Dar știm că Domnul și de-acolo ne va izbăvi.

Așa cum pomul nu se chinuie să rodească
Totul vine de la sine, e natura lui firească
Tot așa și omul în natura în care e creat
Face lucruri bune și rele în pustia lumii așezat.

Întâlnim mulți oameni căzuți pradă pustiiri
Alți înghiți-ți de a vieții pustie fără izbăviri
Fie pustia vieții oricât dogoritoare și fierbinte
Să scape pe orișicine din ea Domnul poate.

Pe lume sunt mulți nenorociți cu viața pustiită
Ce nu și-au găsit nicăieri împlinirea vieții râvnite
Pe unii nu neîmplinirea în viață i-a pustiit rău
Ci necazuri și suferințe produse de viața-n hău.

Dar orice om născut cândva aici pe pământ
A trecut prin pustia vieții mai puțin sau mai mult
Viața are înalte dealuri și văi adânci în a le trăi
Răcoritoare oaze și uscate pustiuri în trecerea-i.

Nimeni nu-și trăiește viața numai în una din ele
Pe toate le experimentează din toate simțurile
Pe unele le simte mai mult că mai mult îi e dat,
Altele mai puțin, să mulțumim de toate ce-am primit.

Să-i mulțumim Domnului că n-ea îngăduit pe lume
Că existăm, că experimentăm rele și din cele bune
Așa simțim viața și știm să prețuim valorile ce are
Căci împreună ne conștientizează de slava Lui mare.

Dacă treci momentan prin pustia vieții fără speranță
Vino la Isus și-ți va da apa vieții și în viitor credință
Pustia face și ea parte din al vieții trai și parcurs
N-o putem evita dar putem învăța din ce-a adus.

Pustia se poate transforma într-o oază a biruinței
Și valea plângerii în locul mângâieri și belșugului
Atitudinea noastră și modul de-alege vor hotărî
Dacă vom rămâne în ele sau Domnul ne va izbăvi.

Învinge teama din pustia vieții, biruind slăbiciunea
Încrede-te în Mâna Domnului și vei trăi minunea,
Împărtășește cu El și roagă-te în momentele grele
Deschideți inima și Domnul te va izbăvi din ele.

Nu abandona lupta că într-o zi se vor sfârși toate
Nu va mai fi pustia vieții și pericolul-i vestind moarte
Nu va mai fi setea, tremurul și spaimele pustiei
Ci pace deplină și bucurii în Duhul pe plaiul veciei.