Pune-mă ca pe-o pecete

Pune-mă ca pe-o pecete,
Doamne doar pe brațul Tău,
Apele ca să nu poată,
Să mă-nghită Dumnezeu,
Să nu poată ca să stingă,
Focul dragostei dintâi,
O Isuse, o Isuse,
Vreau ca mine să rămâi.

Fă un far aprins din mine,
Nu vreau Doamne-a fumega,
Să nu fiu de bezna nopții,
Stins când lupta este grea,
Vreau să fiu eu printre stele,
Steaua care strălucesc,
Strălucind să-ți spun întruna,
Cât de mult eu te iubesc.

Fă un rob din mine Doamne,
Unul ce-i ascultător,
Glasul meu să se audă,
Ca un susur de izvor,
Pașii mei să lase-o urmă,
Cum și Tu cândv-ai lăsat,
Ca să am parte de harul,
Ce-i din ceruri revărsat.

Faptele ce sunt doar bune,
Vreau ca să le fac mereu,
Fă ce vrei din mine Doamne,
Doar să fiu ca Tine eu,
Plin de milă totdeauna,
Și de dragostea de sus,
Vreau a mea asemănare,
Să o am cum ești Isus.

Fă să fiu doar o lumină,
Pentru cei din jurul meu,
Un izvor prin care curge,
Apa vieții Dumnezeu,
Să nu fiu o poticnire,
Pentru cei ce nu te știu,
Vreau să fiu ca și o rază,
Vie și în ceas târziu.

Ține-mă la umbra care,
Arșița nu va putea,
Să străbată să usuce,
Doamne ea ființa mea,
Pune-mă la adăpostul,
Tău... în vremuri ce-au venit,
Să nu fiu de ploi... de vânturi,
Când urc drumul meu... lovit.

Vreu să fiu ca și o floare,
Ce nu poate ofili,
Înflorită-n orice vreme,
Oricât ei de greu i-ar fi,
Tu poți ca să faci Isuse,
Pentru Tine să fiu eu,
Fiu de Împărat... de Rege,
Fiu de-un mare Dumnezeu.
Amin