Pune frâna

PUNE FRÂNA

Dionisie Giuchici
vol. 2 - Domnul, nu eu!

În această ţară mare,
Toţi aproape au maşină,
Şi mergând pe-aceste drumuri
Eşti atent mereu la frână.

Cartea cu poveţe sfinte,
Ne vorbeşte de-nfrânare
Pe cărarea mântuirii,
Pentru mic şi pentru mare.

Când un frate te-ameninţă
Şi-ţi arată pumnul, mâna,
De eşti gata ca să-l replici,
Fă ce faci şi cu maşina:
Stai pe loc şi pune frâna!

Când o forţă nevăzută
Te îndeamnă: "pune mâna
Pe pahare, pe cuţite,
Şi pe prietena, străina,
E păcat şi e ruşine,
Te opreşte, pune frâna!

Când îţi vine să-i tragi palme
Şi să strigi la ea: păgâna!"
Frate dragă, e soţia,
Nu e bine, pune frâna!

Şi tu soră preaiubită,
Scutură-ţi din păr ţărâna!
Dumnezeu urăşte cearta,
Când se varsă-n văi fântâna,
Să ai grijă! Pune frâna!

Când acei ce vin la tine
Mai batjocoresc păstorul,
Fii atent, şi fii atentă,
Pune frâna cu piciorul!

Când dorinţe necurate
Îţi aprind în flăcări dorul,
Tinere ia bine seama,
Pune frâna cu piciorul!

Când auzi mereu chemarea
Din noianul de păcate,
Ţine minte: înfrânarea
Este bună pentru toate.

Căci în iad se duc şi fraţii
Care uită de pedală,
Cei ce-s biruiţi de patimi,
De pofte şi de momeală.

Unde este înfrânare,
E deplină armonie;
Numai stelele răzleţe
Au căzut din veşnicie.

Când în faţa ta apare
Patima la fel ca norul,
Chiar de scârţâie maşina,
Te grăbeşte, pune frâna,
Cu piciorul şi cu mâna.

Este bună înfrânarea
De la tot ce este rău,
Înţelege căci porunca
Vine de la Dumnezeu.

Amin