Psalmul 104

PSALMUL 104

Dionisie Giuchici
vol. 2 - Domnul, nu eu!

Tu eşti nemărginit de mare,
Eu prin credinţă Te zăresc,
În măreţie şi-n splendoare,
În cortul Tău dumnezeiesc.

Tu porţi şi apele şi vântul,
Tu eşti Eternul Ziditor.
Prin Fiul Tău Isus, Cuvântul,
Le-ai dat viaţă tuturor.

Din ape mari îţi faci lăcaşul,
Şi locuinţa Ta din nori.
Lumina Feţei Tale, Doamne,
Se vede peste tot în zori.

Tu zbori în carele luminii,
Pe-aripi de vânt, pe-aripi de nori,
Căci vântul, apele şi focul,
Sunt solii Tăi strălucitori.

Şi soarele, la fel şi luna,
Şi stelele ce strălucesc,
Înţelepciunea Ta cea mare,
Acestea toate ne-o vestesc.

Şi râurile, şi verdeaţa,
Şi păsările-n cântul lor,
Şi-amurgul plin şi dimineaţa,
Ne spun că Tu eşti Creator.

Tu saturi după a lor dorinţă
Tot ce se mişcă pe câmpii.
Din mâna Ta primim belşugul,
Căci Doamne, Tu pe toţi ne ţii.

Dar mai presus de-acestea toate,
De slava cea de pe pământ,
În dragoste şi bunătate
Tu ne-ai promis şi Raiul sfânt.

Nemărginirea şi viaţa
Cea fără chin, fără apus,
Căci ne-ai chemat la fericire,
La mântuirea prin Isus.

Amin