Psalm.

Cei ce iubesc mântuirea Ta
să zică fără încetare :
Întotdeauna Te voi lăuda
Doamne ! - Turnul meu de scăpare -

Păzeşte-mă de păcatul mândrie,
- Stânca mea şi al meu Izbăvitor -
Ape de odihnă, păşuni verzi mă îmbie
când mi-eşti alături, Păstor.

Îmi înalţ sufletul... către Tine
- Dumnezeul mântuirii mele -
M-ai ridicat să nu fiu dat de ruşine,
Stând printre cei ce fac rele.

Nevinovata pricină să mi-o asculţi,
O înalţ neprefăcut în rugăciune,
În "care şi în scuturi" se încred cei mulţi,
Eu mă bizuiesc pe al Tău Nume.

Îmi fii o lumină pe cale şi scut,
Ascultă-mă-n ziua necazului meu,
Să nu păcătuiesc cu limba am stat mut,
Tu-mi eşti mântuire şi Dumnezeu.

Mi-ai pus în gură o cântare nouă,
Din a pieririi groapă m-ai ridicat pe stâncă,
Stau ca Hermonul - poleit cu rouă -
Binecuvântarea mă însoţeşte încă.

Ca jertfa de seară mâinile îmi ridic,
Doamne ! - a mântuirii mele tărie -
Ospăţul cu cei răi mi-l interzic,
Abate-mi şi inima de la răul ce-mbie.

Este mare Domnul... mare şi puternic,
În înţelepciune e nemărginit,
Pe răi îi doboară, totuşi cel cucernic
rămâne-n picioare şi e fericit.

Pricina laudelor mele şi a mea tărie !
Pe Muntele Tău Sfânt mă închin,
Toate popoarele-Ţi duc laudă Ţie,
Pune-ţi nădejdea în Domnul - Israele -
Pune-ţi nădejdea în Domnul - popor al Domnului -
Amin