Pruncul Isus

Un Crin plantat de însuşi Dumnezeu
Luă fiinţă-n trupul omenesc,
Din cer s-a auziit un sfânt ecou!
Ce răsuna pe globul pământesc.

Un glas de îngeri se-auzea în zare,
Cântând spre slava Celui nou născut,
Iar cântul lor peste pământ şi mare,
Purtat era pe aripi ca de vânt,

Venirea Lui a fost de mult vestită,
Păstrată-apoi în suluri, de profeţi,
Dar taina, a ajuns dezvăluită
Când s-a născut Acel cu ochii semeţi!

Pământ şi cer, lumină şi-ntuneric,
Voi sunteţi martori, Celui nou născut,
În vremea aceasta Tatăl cel cucernic
Şi-a trimis Fiul pe acest pământ.

Naşterea Lui a fost deosebită,
El n-a venit la fel ca Împăraţii,
Nu s-a născut în casă-npodobită
Să simtă tot ce au simţit bogaţii!

Ci într-un grajd, în iesle, umilit;
În scutece-nvelit pe paie pus.
De abur fos-ta Pruncul încălzit,
De şi e Fiul Tatălui de sus!

Naşterea Lui vestită-a fost de-un înger
Păstorilor din câmpul Betleem.
Când îngerul s-a coborât din cer
În jurul lui parcă era-un Eden!

Să nu vă temeţi, zi-se vestitorul,
Căci vă aduc o veste minunată!
În Betleem vi s-a născut Mântultorul
El va salva o lume cei perdută!

Prin praful brăzdat de oameni şi vite
Păstorii la drum au pornit curioşi!
Să afle eii Pruncul, vestit dinnainte,
Când fos-Ta găsit, s-au închinat bucuroşi!

Naşterea Lui a plutit peste veacuri,
Ajungând în case de săraci şi bogaţi;
Iar mulţi azi î-L poartă în inimi şi-n gânduri
Până când de aici vom fi strămutaţi!

Primeşte-L prietene, pe Cel ce e sfânt
E ceasul din urmă când încă se-arată;
El şi azi se naşte în cuget şi-n gând
Predă-ţi astăzi viaţa, pentr-o lume înaltă.

Dec-gl