Privește către Domnul

Privește către Domnul, de sus tu vei primi,
Putere și lumină în noapte și în zi,
Mereu doar bucurie, creștine vei avea,
Și vei sfârși pe cale-n împărăția Sa.

Priveste doar spre ceruri, mereu e înstelat,
De după stele este, un mare Împărat,
De tine se-ngrijește, El ție îți va da,
Tot tu ce îi vei cere, doar după voia Sa.

Priveste spre lumină, de ești în bezn-acum,
Lumina este Domnul, cu tine e pe drum,
Cu El tu niciodată, aici nu vei putea,
Să rătăcești creștine, căci ești pe mâna Sa.

Privește izbăvirea, spre tine ce-a venit,
Și prețuiește harul, de sus ce-a coborât,
În car de biruință, ai fost purtat mereu,
Căci tu ai fost creștine, ales de Dumnezeu.

Privește după umbra, pământul ce-a umbrit,
Și vei vedea doar raze, ce-s după asfințit,
Căci sunt și pentru tine, iubitule creștin,
Ce pe pământ ești astăzi, spre cer un pelerin.

Privește spre sfârșitul, acestui timp venit,
Ești așteptat de Domnul, creștinule iubit,
Nu mai privi la greul, ce-adesea întâlnești,
Nu-ți va fi greu... tu astăzi, spre ceruri de privești.

Să nu îți fie-n vale, să nu-ți fie-napoi,
Spre moarte, suferință, spre veșnice nevoi,
Crestine-a ta privire, privește doar în sus,
Să fie-a ta privire, văzută de Isus.
Amin(diana)