Privesc spre voi din înălțime

Privesc spre voi... din înălțime,
Privesc spre voi... copiii Mei,
Și văd atâtea inimi care,
Slujesc mai multor Dumnezei.

Văd pași grăbiți în alergare,
Ce sunt ei înspre nicăieri,
Căci ați ales nu doar o cale,
Voi ați ales multe cărări.

Văd cum trudiți din greu pământul,
În truda voastră obosiți,
În timpul dăruit de Mine,
Doar în deșertăciuni priviți.

Nu vă mai pasă de chemarea,
Care din ceruri v-am făcut,
Ca să vă dau o nemurire,
Și la un capăt început.

Privesc și văd cum dezbinarea,
Vă leagă mâinile pe drum,
Și strig la voi Eu... unitate,
Să vă uniți vreau de acum.

Iubiți-vă căci văd cum ura,
A voastră haină a pătat,
Și azi vă spun Eu... curățire,
E timpul scurt... Eu vin îndat.

Eu vin ca să vă fac dreptate,
Cu judecată voi veni,
Fiți drepți în fapte și în toate,
Sa vă cunosc în marea zi.

Nu vă lasați târâți prin vale,
De poftele ce-ademenesc,
A voastre suflete... căci iată,
Din ceruri Eu spre voi privesc.

Și văd doar inimi împărțite,
De Mine v-ați îndepărtat,
A-ți dat porunca Mea uitării,
Ce pentru voi Eu am lăsat.

Voi a-ți ales o mai ușoară,
Cărare-n viață de-a avea,
Dar azi vă spun... ea nu sfârșește,
Acolo unde-i Țara Mea.

Eu astăzi v-am ieșit în cale,
Să vă opres din drumul rău,
Să vă trezesc din somnul care,
El este-adus de cel ce-i rău.

Vreau să vă pun pe urma care,
Cu suferință am lăsat,
Poporule... e vremea scurtă,
Ascultă azi... ești cercetat.
Amin