Prin Tine fericire

Prin Tine fericire, deschisă este calea, spre veșnicia-n care, ne-așepți... ai pregătit, acele strazi de aur, și ape curgătoare, vre-o dată ce nu seacă, căci Tu ești infinit.

Prin Tine bucurie, se trece vremea astăzi, ne duce mai aproape, de cea mai mare zi, de-o zi de sărbătoare, cu Tine împreună, când vom zbura spre ceruri, acolo-n veci a fi.

Prin Tine azi iubire, rămâne suferința, în urma vremii care, cu tulburarea ei, încearcă să aducă, mereu doar întristare, s-aduca doar durere, prin gura celor răi.

Prin Tine har din ceruri, simțim azi cercetarea, ce -aduce-nviorare, în nopțile târzii, ne da mereu putere ca să luptăm întruna, în strajă vegheatoare, până când Tu revii.

Prin Tine apă vie puterea ne-nflorește, pustiul fără apă, de Tine-i adăpat, să nu simțim nici greul, nici setea ce rănește, ne-ai uns cu bucurie, prin harul Tău curat.

Sub ploaia minunată de dragoste cerească, ne porți pe drumul care, cu lacrimi l-ai lăsat, s-ajungem unde astăzi ne-așepți cu bucurie, când trecerea de vremuri, va fi trecut uitat.

Prin Tine azi ne este această alergare, cu trudă ce ne-mbracă, mereu să prețuim, o jertfă ce-ai adus-o, prin care o salvare, văzu întreg pământul, n-ai vrut ca să murim.

Prin Tine vrem în ceruri, doar Tu ești calea vie, doar Tu Isuse Doamne, ne ești Mântuitor, prin Tine vrem s-ajungem să fim luați la ceruri, când vei veni din ceruri, de slavă plin pe nor.
Amin