Prin ochii credintei...

PRIN OCHII CREDINŢEI...

Prin ochii credinţei vedem strălucirea
Cu care Cerul e înveşmântat
Acolo ne-aşteaptă al nostru-mpărat,
Acolo gusta-vom din plin nemurirea.

Prin ochii credinţei putem înţelege
Tot palnul în Paradis conceput
Cum Stăpânul Universului de la-nceput
A stabilit pentru Terra o sacră Lege,

Şi astfel pricepem că nu la-ntâmplare
Am fost aşezaţi în spaţiul de jos
Ci ca să-I fim, zilnic, Lui de folos,
Să mergem voioşi spre ţinuturi stelare.

Prin ochii credinţei privirea ne duce
La Golgota unde Mielul divin
A răbdat pentru noi ocară şi chin
Ca să nu stăm, nicicând, la răscruce,

Ci devotaţi să-L urmăm pe Mesia
Prin ger şi dogoare, prin multe furtuni
Să ne-angajăm în lucrări, misiuni
Să-I ţinem, întruna, nestinsă făclia.

Doar prin credinţă vedem cum martirii
Au răbdat agonia pân’ la sfârşit
Ştiind că în mediul de glorii, desăvârşit
Bucura-se-vor din plin de roada jertfirii.

Credinţa ne poartă pe culmi de nobleţe
Ne dă siguranţă c-al nostru efort
Nu e-n zadar – şi că-n veşnicul Port
Vom sosi de urmăm ale Cărţii poveţe.

Credinţă, credinţă...te vrem să rămâi
În noi şi cu noi până la moarte!
Prin tine avea-vom de glorie parte
Căci ne ţii ataşaţi de iubirea dintâi.

Febr/2008