Prin furtună

Când vine valul lumi iar, cu pofta desfrânată,
Ce îmi oferă atâtea lucruri, ce le făceam odată,
Atunci privesc cu-ngrijorare, ce va fi cu mine oare ?
Dar atunci când e mai greu, mă ajută Dumnezeu.

Nu prin forța mea umană, sau că sunt mai înțelept,
Nu că s-ar găsi în mine, lucruri bune să țin piept,
Căci ispita este forța, ce prin vrajă te robește,
Numai Isus mă salvează, când cel rău mă încolțește.

Nu prin merit sau prin fapte, merg cu Domnul mai departe,
Ci pentru-că mă iubește, dragostea Lui biruiește,
O Isuse slavă Ție, Domnul meu cât te iubesc,
Și îți mulțumesc Isuse, căci cu Tine biruiesc.

Nu e viață mai frumoasă, și nimic în lume nu-i,
Să îți poată oferi, dragostea și pacea Lui,
Dragostea e biruința, când ești pus la încercare,
Pacea sfântă e atuncea, când furtuna este mare.

O Isuse, Tată sfânt, vreau din nou să-Ți mulțumesc,
Să cinstesc a Ta putere, și pe veci să te slujesc,
Să le spun la mic și mare, la Isus găsiți iertare,
Și acel ce Îl primește, viața Domnu-i dăruiește.

Deci veniți și voi la Domnul, cei ce stați nepăsători,
Lăsați lumea cu dureri, la Isus sunt mângâieri,
Lasă pofta și păcatul, nu iubi ce-i necurat,
Și atunci când vine Domnul, ai să fi la cer luat.

Ăsta este adevărul, în Isus e Mântuirea,
Nu există altă cale, nu există izbăvirea,
Doar la Golgota la cruce, moartea a fost biruită,
Dumnezeu te cheamă vino, chiar acum la pocăință.


Amin.