Primul pas spre iubire

Primul pas spre unire


Când pasul tău va luneca ușor
Pe gheața vieții, nu te-nspăimânta,
E mersul greu dar e menirea ta,
Întotdeauna este-un ajutor,

Când drumul se înfundă,
Drumul tău,
Când și în stânga și în dreapta-i hău
Să te oprești din drum,
N-ai rătăcit dar rătăcești acum,

Dar tot găsești un fir bătătorit,
Mai cunoscut și plin de amintiri
Alergi pe el, pe-alei de trandafiri
Și ai ieșit din negrul labirint,

E drumul ce-un copil aproape părăsit
Îl străbătea naiv, ca gândul de ușor,
Nu mai e gheața lucioasă sub picior
Și poți atinge tot ce ți-ai dorit,

E veselie-n tine, dezlănțuiește-o acum,
Căci ea mereu te caută pe tine,
De ce, de ce-o alungi mereu din drum? ! ...
Țăranu-i veșnic, deci, renaști copile!

Iar zburzi desculț pe lanul secerat,
Joci fotbal, oină, glince
Și ce-ți trece prin cap
Și iarăși râzi, că sănătos e râsul! ! . .
Ești fericit copil, născut la sat,

Te zbenguiești, în Mureș, cu prudență,
Cum o făceai și în copilărie,
În tine zace o independență
Destinul tău, de dor de Românie

Și ești un Carpatin de Apuseni,
Sărută piatra Sfânt-a zidurilor vechi,
E legiunea treisprezecea-n ele,
Străbunii tăi, care treceau perechi,
Ce răzbătut-au zile foarte grele,

Când piciorul lor aflat într-o sanda
În plină iarnă îngheța pe stânci,
Își lepădau sandaua de curea
Și se-ncălțau ca dacii, în opinci.
Maria Despescu
22. DEC. 1974.
Alba Iulia