Prieten drag

Prieten drag, Prieten scump, Isus a mea comoară,
Tu m-ai găsit, m-ai înviat, Tu Fiu dintr-o fecioară.

Prieten drag, al meu Iubit, din Țara-ndepărtată,
M-ai înfiat... azi sunt un fiu, iar Tu... al meu sfânt Tată.

Prin Tine soarele pe cer, răsare-n dimineață,
Să pot vedea din zori de zi, doar strălucita-ți față.

Să văd pe razele ce vin, cum roua urcă-n zare,
În mine ea trezește-un dor, s-ajung în slava-ți mare.

Prieten drag, al meu Păstor, cu har și bucurie,
Din cer m-ai binecuvântat, să zbor spre veșnicie.

Când aripa mi se-nfrângea, cu-a Ta iubire vie,
Mă ridica-i în zborul lin, să trec și de pustie.

Lumina Ta m-a luminat, să pot vedea lucrarea,
Să pot vedea doar urma Ta, care străbate zarea.

Să pot vedea ce minunat, ești Tu... și cele sfinte,
Să înțeleg că sunt un fiu, iar Tu... îmi ești Părinte.

Prieten drag din veșnicii, mi-ai dat doar fericire,
Un loc la masă Ta în cer, acolo-n nemurire.

Aștept cu dor să te-ntâlnesc, la un sfârșit de cale,
Atât de mult eu îmi doresc, chiar dacă trec prin vale.

Eu fără Tine n-aș putea, să trec de încercare,
Nici în picioare nu aș sta, fără a Ta-ndurare.

Un plâns amar mereu mi-ar fi, de n-ai avea iubire,
Tu lacrimile mi le-ai strâns, să-mi dai o nemurire.

Prin harul Tău eu astăzi sunt, o parte doar din Tine,
Un fiu de Rege m-ai făcut, să fiu mereu doar bine.

Îți mtumesc Prieten drag, voi mulțumi întruna,
Că-n viață ce mi-ai dăruit, cu Tine sunt eu una.
Amin