Prețul uceniciei

Prețul uceniciei omule, e mare și jertfitor
De vrei să devii ucenic adevărat e costisitor
De vei primi harul lui Hristos în slujire
Te poate costa viața chiar în mărturisire.

Harul lui Hristos nu-i un dar ieftin primit
Așa cum cred unii azi ca ceva gratuit
Prețul uceniciei întotdeauna a fost scump
Pentru că L-a costat pe Dumnezeu mult.

L-a costat viața Fiului Său scump Isus
Dându-Se morții pe cruce atârnat sus
Ce L-a costat scump pe Dumnezeu
Nu poate fi ieftin pentru noi, harul Său.

Cel mai scump preț ce trebuie plătit
E lepădarea de sine, dacă te-ai dăruit
Să-ți iei crucea-n spate oricât de grea ar fi
Și să urmezi pe Domnul în fiecare zi.

Nu pe unde vrei tu s-o iei înainte trufaș
Ci Isus înainte și tu după El smerit urmaș
Așa cum Îi spune Isus acelui tânăr bogat
Ce prin întrebarea lui părea bine intenționat.

A cerut lui Isus Să-L învețe și pe el cum,
Viața veșnică să moștenească oarecum
A pus întrebarea corect, cum să moștenească?
Ba a fost dispus să facă ceva, să se jertfească.

Isus L-a iubit, iată un căutător adevărat,
De împărăția lui Dumnezeu interesat
Dar când Isus îi spune prețul uceniciei
A plecat întristat din cauza lăcomiei.

Tânărul acesta era moral și religios
Dar îți lipsește ceva I-a zis Hristos
Ucenicia nu se reduce la moralitate
Sau numai la o formă de religiozitate.

Așa consideră unii azi că în ucenicie
Este destul să fii moral, să ai o religie
Ucenicia e mână în mână cu credința
De ești credincios Lui vei practica ucenicia.

Prețul uceniciei și mântuiri e mult mai mare
Decât să ridici e mână lucrat la sentimente
Și după ce ai plecat trăiești viața mai departe
Exact ca înainte fără să înțelegi ce-i ucenicie.

Una din condițiile uceniciei e renunțarea la sine
Dacă sinele e centrul vieți tale nu este bine
Fii gata să-l înlocuiești cu voia lui Hristos
Că-n viața de ucenicie nu-ți e avantajos.

Să-și i-a crucea și Să-l urmeze I-a mai spus
Ceea ce le este greu și azi la unii de dus
Să-ți accepți crucea în viața cum ți-e dată
Să slujești cu bucurie chiar dacă, chiar dacă.

Când I-a cerut Domnul lepădare de sine
Și să-și ia crucea n-a fost o așa minune
Dar când I-a cerut ceva concret, drag lui
A plecat amărât și trist din făta Domnului.

Să împarți averea cu săraci e tare greu
A fost atunci, așa-i și azi celor bogați mereu
Acesta e lucrul ce tânărului bogat îi lipsa
Să se lepede de piedica slujiri, bogăția sa.

Dar a arătat cât îi era de greu a se lepăda
De ceea ce iubea în sine bogăția și averea
Să iubești aproapele ca însuți pe tine
El a spus-o, dar s-a arătat iubirea la dăruire.

Tot așa această poruncă și azi e teorie
În practică n-are aplicare deloc la dărnicie
Dacă ar face fiecare pentru el cum se practică
Cu toți am fi vai de noi, amărâți fără nimica.

Oare împlinea această poruncă cum a spus?
Că încă din copilărie poruncilor s-a supus?
Nu I-ar fi cerut Domnul asta dacă nu știa
Cât îi este de legată de bogății inima sa.

Poruncile le-a învățat de copil ca orice evreu
Aici a spus adevărul, știa și Domnul, nu era rău
Dar la împlinire a căzut examenul uceniciei
Căci sinele, religia și morala-i erau ca religie.

Exemplul acestui tânăr bogat la mulți se aplică
Bisericile sunt pline de bogați fără pic de milă
Ce au căzut testul uceniciei de la început
Ce-i interesează bogăția ca ucenicia mai mult.

Oare dacă Domnul ar trece prin biserici azi
Și ar cere celor bogați ca tânărului, să Renunțați
Câți ar pleca din fața Lui ca tânărul din Biblie
Și ar renunța la credință și la râvnita mântuire?

Domnul cere inima să fie total dăruită Lui
Să nu existe niciun idol ce să împiedice slujirea-i
Isus cere de la unii mai mult decât se-așteaptă
Și-i șochează ca pe acest tânăr bogat altădată.

Tare am vrea să vadă Domnul și cei din jur
Personalitatea noastră și unele fapte ce-avem
Dar Domnul nu merite proprii de la noi ar vrea
Ci să fim predați, devotați Lui cu întreagă inima.

Prețul uceniciei se plătește prin renunțare
Nu cum a întrebat tânărul: ce să mai fac oare?
Prețul uceniciei nu se plătește prin adăugare
Ci să te debarasezi de lucruri și-apoi eul și sine.

Ucenicul trebuie să-și lase complet viața,
Resetată de Hristos pentru a intra în slujba Sa
Asa L-a șocat și pe Nicodim când L-a căutat
Trebuie să te naști din nou, așa ceva n-a auzit.

Când vrei să devii ucenic n-ai ce mai adăuga,
Lasă-l pe Isus să revoluționeze toată ființa ta
Creștinismul nu este bazat pe a noastre fapte
Pentru că nimeni nu-i așa bun să aibă merite.

Mântuirea se primește, nu faptic se câștigă
Numai prin meritele și harul lui Isus e dată
Noi doar să ne deschidem inima pentru Isus
Că El a făcut totul, să fim gata de prețul spus.

Dacă vrei să fii ucenicul Lui, El iți testează inima
Nu pentru că nu ar ști Domnul ce este în ea
Știe ce se ascunde în ea și dependență ta
Dacă acel lucru ce mai lipsește îl poți accepta.

Oare ce planuri poate Domnul să ne încurce?
Atunci când ne cere să purtăm o anume cruce
Controlul asupra vieții noastre, să fim dependenți
Timpul, dorințele, cariera, să-i fim în toate dăruiți?

Oricare ar fi acel lucru omule ce ție-ți lipsește
Stai și te analizează și personal ți-l definește
Care-i lucrul care-ți lipsește ca să fii ucenic
Ce-ai în inima ta mai drag, ce te ține nevrednic?

Un lucru a avut și tânărul bogat ce l-a reținut
Ar fi vrut să aibă și viața veșnică în al său avut
Dar să renunțe lu acel lucru ce mai exista
I-a fost greu să renunțe și a ratat ucenicia, mântuirea.

Oare oamenii câți sunt azi așa numiți creștini
Ce încă n-au renunțat la acel lucru ce-l dețin
Ce încă îi ține departe de mântuirea promisă
Nu-s gata după anii să plătească plata cerută.