Preotul Elii

A fost în Israel odată
Un Preot cu numele Eli!
El a ţinut cărarea dreaptă
Dar l-a ajus clipa dureri.

Pe vremea aceia s-antâplant
La templu să slujească
Un copilandru închinat
Acolo ca să crească.

Acest copil a fost găsit
Pe placul Domnului
Căci Samuel a împlinit
Cu drag lucrarea lui

Şi într-o noapte s-a trezit
La voce ace aude!
Atunci aleargă el grăbit
La Eli şii răspunde.

Iar Elii spune cu mirare
Eu nu te-am chemat
O dute iarăşi la culcare
Şi dormi tu împăcat.

De trei ori aude o voce
Venind din înălţime
A treia oară aşa El zice
Vorbeşte aicea-s Doamne.

-Vorbeşte-I lui Elii preotul
De marea pedeapsă ce vine
Copii lui calcă veşmântul,
Păcatul ajunse la culme

Ajuns-au departe de lege
Nu mai au nici măcar o scânteie
Murdară viaţa-şi petrece
Vor peri căci mau dus la mânie.

Făcut-au din noapte tot ziuă
La zi ocii lor i-au închis
Sunt plini de păcat şi de zgură
În plăceri ei mereu s-au încins

Fiind fii preotului
Ei s-au ascuns sub lege
Luat-au partea Domnului
Trăind în fărdelege.

Plăcerilor s-au lasat duşi
Sorbit-au sucul lor amar
De instrumente oarbe duşi
Uitând cu totul, de altar.

În zgomote nesăbuite
Ce răsun-au văzduhul!
Nepăsători de cele sfinte
Eii şi-au spurcat veşmântul.

Loviţi vor fi de moarte acum
Acesta e mesajul
Căci au păcătuit pe drum
Lăsând pelegrinajul.

De ai făcut un legământ
Cu Cel din veşnicie
Vezi să trăieşti după cuvânt
Căci Domnul o să vie.

Sfărmaţi din inimă ce adună
Şi nui pe placul Domnului
Zdrobiţi altarele de tină
De vreţi să fiţi în slava lui.

Sfărmaţi statuile de piatră
Ce st-au în adunare!
Aduceţi inima curată
În templu la altare.

Legaţi voi inima bolnavă
Cu leacul cel din cer.
Mângăia-ţi inima firavă
Cu Cel ce-a fost un Miel

Zidiţi cetăţi în jurul vostru
Din aur şi safire
Că cel rău Ştiţi că e un monstru?
Te duce-n amăgire.

Căci arta ce deschide cerul
Şi-a sufletului poartă
Ea ne va duce la Stăpânul
În ziua minunată.