Pomule tu din grădină

Pomule tu din grădina, Celui sfânt ce-ai fost sădit,
Ramurile tale astăzi, sunt cele ce-au înverzit,
Sub a cerului splendoare, care s-au hrănit mereu,
Doar din raze de lumină, trimise de Dumnezeu.

El de sus a stat de veghe, niciodată n-a lăsat,
Cortul tău de pe-a Sa mână, zi de zi El l-a purtat,
Și odrasleleor întruna, le-a dat binecuvântare,
Lângă tine Domnul slavei, a sădit cândva o floare.

Bunecuvântări alese, El pe cale ți-a trimis,
Și în dreptul tău Stăpânul, a-mplinit ce ți-a promis,
Astazi pomule-n grădină, să aduci doar roade sfinte,
Celuia care întruna, ruga ta o ia aminte.

Este-o zi așa frumoasă, astăzi ce-i în viața ta,
Multe primăveri și toamne, au trecut dar nu uita,
El a fost Acela care, te-a trecut prin orice vreme,
Când strigai în ploi, în vânturi, El spunea... tu nu te teme.

Te-a purtat mereu de mână, doar El te-a călăuzit,
Până azi, dar și de-acuma, căci tu ești un pom iubit,
Dar așteaptă de la tine, și de la căsuța ta,
Imn de muțumire astăzi, pentru bunătatea Sa.

Să-i cântati toți osanale, pentru anii ce-au trecut,
Laude Celui din slavă, ce-n vedere v-a avut,
Dar El de la tine-așteaptă, pomule o dăruire,
Și în ziua care-i astăzi, să-i aduci doar mulțumire.