Poezie fara titlu

Demult , pe o planeta albastruie
Ce graviteaza intr-un loc indepartat ,
S-a intamplat o mare tragedie :
A aparut in Univers primul pacat .

S-a intamplat intr-un moment de amagire
Cand primii oameni s-au lasat induplecati
De sarpele ce e siret din fire
Si au uitat ca Dumnezeu a zis " sa nu mancati !"

Atunci , cuprinsi fiind de-o mare teama
Si de-o rusine greu de indurat ,
Adam si Eva au bagat de seama
Ca Dumnezeu ...parca s-a-ndepartat .

Cuvintele ce au urmat sunt dureroase ,
Ca o sageata ce patrunde in ficat ;
Ca un tepus care patrunde pan' la oase
E condamnarea pentru propriul lor pacat .

" Blestemat va fi de-acum pamantul ,
Cu multa truda vei lucra , si-ti va fi greu,
Caci suferinta e de-acum normalul
Ce te va urmari in viata tot mereu " .

Astfel , pentru o clipa de placere
Pamantul a fost aspru pedepsit :
Orice fiinta are parte de durere
Si degradarea este imposibil de oprit .

Iar fericirea ... fericirea este doar o picatura ,
O mica stea pe cerul infinit ;
E ca o floare ce rasare in natura
Si-a inflorit o zi , apoi s-a ofilit .

Dar , in aceasta lume blestemata,
In care disperarea e mereu stapana ,
In care raul se transforma-n fapta ,
A aparut , timid , o raza de lumina .

Demult , intr-o cetate oarecare
Dintr-un tinut nu foarte primitor ,
Un inger a rostit cu voce tare :
"Vi s-a nascut un mare Salvator "

Acest Mesia , Unsul , Salvatorul
A fost demult de Dumnezeu fagaduit;
Desi pacatul a cuprins tot Universul
Lucrarea lui Isus este de neoprit .

Salvare , bucurie , pace multa ,
Aceasta e lucrarea lui Hristos Isus ;
O relegare de cerescul nostru Tata,
Si viata noua pentru tot ce-a fost distrus .

Prin moartea plina de durere
Isus Hristos ne-a pregatit un loc in cer,
In care lacrimile sunt o simpla amintire
Si ranile se-nchid si pier .

Iar fericirea ce e astazi efemera
O vom gasi atunci in Mirele iubit ;
Nu va fi doar o mica picatura ,
Ci un ocean intins pana la infinit .