Ploaia

Târzie-adesea dar binevenită
Ea-ntotdeauna-i aşteptată
Când cade peste glia încălzită
Curată.Fără bani şi fără plată

Ea cade fără osebire
Şi peste buni şi peste răi
Şi vine de la Tatăl cu iubire
Să ude şi câmpii şi munţi şi văi

E darul care dă viată
Şi-aduce lumii mult belşug
Chiar de mai vine uneori cu gheată
Şi-ogoare-ntregi în urmă se distrug

Stăpânul ştie El ce face
În sfânta-nţelepciune-a Sa
El poate şi lua celor rapace
Ce partea Lui nu ştiu ca să o dea

El nu greşeşte niciodată
Când lasă binecuvântări
Balanța Domnului nu-i dezechilibrată
Ci cântăreşte drept fără scăpări

Deci mulţumiri şi laude se cuvine
Să înăltăm azi Tatălui Preasfânt
Lui ce ne dă mereu apă şi pâine
Şi ploaie minunată pe pământ

Să cadă stropi de fericire
Cu picuri sfinte mii si mii
Şi în cântări de proslăvire
Să izvorască ape vii

Să ploaie ca la Cincizecime
Fiori de Duh pe-ai Sai copii
Şi limbi de foc din înălţime
Să-aprindă-n suflete făclii

Ploaia e-o mare bogăţie
Ce merită recunoştinţă
Si-aceasta hai cu bucurie
Sa o aducem prin credintă

Nu ca pagânii unui zeu anume
Nici ca acei făra de minte
Ci Domnului şi-a Lui Sfânt Nume
Eternului şi bunului Părinte