Plângea tâlharul

Doamne, Tu izvorul vieții, Tu ocean de mângâiere
Fiul veșnic al luminii care lumea o conduce
cum de Te supui la oameni
ca un miel fără putere
și-n atât de grea durere
răstignit Te lași pe cruce.

O, de ce n-aduci din ceruri legiunile de îngeri
și-astăzi când Te scuipă astfel
farisei și cărturarii
cu-o lovire să prefacă râsetele lor în plângeri
de ce, Doamne, taci și sângeri
pus pe cruce cu tâlharii?

O, da, știu, Isuse Doamne,
Te-am văzut și eu odată
colo jos pe țărmul marii
când spuneai povețe multe
însă inima-mi stricată de păcate subjugată
de atuncea niciodată
nu mai stete să Te-asculte.

Te-asculta atunci mulțimea, fericită, fermecată
Când Tu le spuneai, țin minte:
'Răul să-l plătiți cu bine
și cu dragoste să-ntoarceți
ura cea mai ne-mpăcată
căci a voastră mare plată
este-n viața care vine! '

Știu că Tu ești Domnul păcii,
eu sunt fiul învrăjbirii
Tu al dragostei Părinte
iară eu copilul urii;
eu cel ucigaș și lacom, îmi iau plata făptuirii
- dar Tu, Regele Iubirii,
cum să fii la fel cu furii?

Doamne, eu sunt un nemernic,
ucigaș și fiară, care
am făcut în lumea asta sute de vieți să moară!
crucea asta pentru mine
e o cinste mult prea mare
iar aceste munci amare,
o pedeapsa prea ușoară!

Mâna asta ce pe cruce tremura acuma-n cuie
omorâtu-și-a părinții
Și-a prădat în nopți de toamne,
eu am îndemnat mulțimea
sus, pe cruce să Te puie
nu e cât e lumea, nu e
păcătos ca mine, Doamne.

Și eu am dorit ca lumea să Te chinuie-n durere
Și mă bucuram când crucea
începu să-Ți pregătească
sau Te-nsângera cununa...
Când Ți-au dat oțet și fiere
Sau când stai fără putere,
și-i lăsai să te lovească!...

Te-am hulit și eu alături
cu-acest biet din partea stângă,
Te-am scuipat cu fariseii
și cu cei fără credință!
Vai...dar vine chinul morții
bietul suflet să mi-l strângă...
Fă ca ochii mei să-mi plângă
plâns fierbinte de căință!

Doamne, orbilor lumină le-ai dat,
muților cuvinte,
milă celui singuratic, pace inimii streine
cu puterea Ta-nviat-ai morții, Doamne,
din morminte
- milostiv și bun Părinte
fie-Ți milă și de mine!

Lacrimi nu mai am...
mi-e sete, mi-s puterile apuse
Doamne, CRED că Tu ești Fiul Celui Sfânt din veșnicie,
iartă-mi grelele păcate ce Ți-au fost aicea spuse
și primește-mă, Isuse,
în a Ta împărăție !...
AMIN.