Placute sunt locasurile Tale

Placute sunt locasurile Tale Dumnezeu
Tânjeşte-n dor fierbinte si sufletul meu
Suspina sufletul în curteaa Ta
Acolo striga inima si fiinta mea

Acolo strig spre Tine Dumnezeul meu cel viu
Sub streasina un cuib de rândunică ştiu
Şi ea s-apropie de altarul Tău
De Tine, Impăratul, Domnul meu

Ferice de acei ce locuiesc în casa Ta
Că-n inima lor e încrederea
Prin valea plângerii când ei îşi au plimbare
Ei o prefac în locuri pline de izvoare

O ploaie timpurie merge până-n depărtări
Ş-o umple cu a Tale binecuvântari
Pe vale de se duc prin locurile rele
Ei pas cu pas merg din putere în putere

Se duc voioşi pe vale înspre ţara Ta
Da, Doamne Tu le-ai dat încrederea
Se duc spre Tine Doamne, spre Sion
In haine albe Doamne ,in siruri de un million

Şi mulţi asteapta cu finic primirea lor
Sa poata ca sa cânte în cerescul cor
Placuta este Doamne curtea Ta
Mai mult o zi ca mii altundeva