Piatră de aducere aminte

Piatră de aducere aminte

Hai să umplem golurile
Ce între noi doi s-au lăsat.
Cât te iubesc Eu, copile,
Tu, serios, chiar ai uitat?

Ai uitat cuvântul blând,
Ce ți-am spus la început?
Ai uitat de mângâierea,
Ce ți-am dat-o c-un sărut?

Ai uitat de bucuria,
Scrisă chiar în dreptul tău,
Și cum printre nouri scria
Duhul că tu ești al Meu?

Ai uitat oare iubirea
Dată sus la greu calvar,
Și cum inima-ți, săraca,
Ți-am mântuit-o prin har?

Ai uitat, la deznădejde,
Când spre ceruri ai strigat,
Că nu te-am lăsat să suferi,
Că îndat' te-am ajutat?

Ai uitat că-n încercare,
Sub al îndoielii chin,
Chiar de la prima strigare,
Eu ți-am fost atunci alin?

Ai uitat c-atunci când frații,
Spatele și l-au întors,
M-am plecat spre tin' cu lacrimi,
Și te-am ridicat de jos?

Spune-mi tu, chiar ai uitat,
C-am promis cândva-n vechime,
Că voi fi neîncetat,
Totdeauna lângă tine?

Poate mâna Mea întinsă,
S-a ascuns după vreun nor,
Și-a făcut să-ți scadă plânsă,
Credința, încetișor.

Poate că răspunsul 'cela,
Ce cu foc ai așteptat,
S-a oprit pe calea vieții,
De-asta a întârziat.

Iar acea minune mare,
Ce mi-ai cerut-o stânjenit,
Merge lesne pe cărare,
De-asta încă n-a venit.

Toate-acestea sunt motive
Pentru care plângi acum.
Nu-i nimic, dar ține minte,
Că, pe-al pocăinței drum,

Nu va fi totul de-a gata,
Imediat cum tu-ți dorești,
Dar să știi că-n cer răsplata,
Dac-aștepți, o s-o primești.

Nu gândi că n-am văzut,
Că din cer n-am auzit,
Sau că iarăși ai căzut,
Pentru că nu te-am iubit.

Orice vale buclucașă,
Ce sfărâmă al tău vas,
Este o minunată șansă,
Să mai faci încă un pas.

Eu voi mereu acolo,
Să te prind dac-ai să cazi.
Însă, de nu te voi prinde,
Așa cum se-ntâmplă azi,

Nu e pentru că privirea,
De la tine am mutat,
Nici pentru că-nvinge firea,
În lupta ce ai de purtat.

Pur și simplu te veghez,
Dar acum de la distanță,
Ca să vezi că ești puternic,
Că și tu poți face față!

Duhul Meu ce-i pus în tine,
Învinge orice forță rea.
Doar încrede-te în Mine
Și-ai să vezi că voi lucra!

Amăgiri vor fi mereu,
Întunericul nu doarme,
Dar citind Cuvântul Meu,
Vei vedea c-ale lui arme,

Fără forță vor rămâne,
Cât timp Eu sunt Domnul tău.
Dacă tu rămâi cu Mine,
Nu te-ajunge planul său.

Deci de-acuma liniștit,
Mergi pe drum drept înainte,
Căci Eu nu te-am părăsit,
Încă te iubesc fierbinte.

N-am să las să se-ntețească
Focul din cuptorul tău,
Dacă văd că te doboară
Și îți face prea mult rău.

Știu când greul e prea greu,
Și puterea ți se duce.
Aud când chemi Numele Meu,
Îngenuncheat fiind sub cruce.

Atunci îți vin în ajutor,
Chiar de nu vezi imediat.
Crede și fii răbdător
Și vei fi eliberat!

Însă pân-atunci, copile,
Luptă cu patos și-avânt!
Nu uita că-s lângă tine,
Cum ți-am promis în Cuvânt!