Pe urmele Tale-mi pășește azi pasul

Pe urmele Tale-mi pășește azi pasul,
Pe calea-ntristarii pe care-ai pășit,
Mereu bucuros eu privesc înainte,
Spre Țara de vise spre-un viu infinit.

Spre apele care nu seacă vre-o dată,
Spre Cel ce odihnă nu are acum,
Caci pasu-mi păzește să nu se abată,
În negura vieții când vine pe drum.

Pe urmele Tale îmi este-alergarea,
Căci am o dorință la Tine s-ajung,
Să stăm vreau de vorbă să râd vreau cu Tine,
Dar tot doar cu Tine aș vrea să și plâng.

Mi-e inima plină mereu doar se zbate,
În focul iubirii în focul de dor,
Spre Tine-mi aleargă și gândul Isuse,
Prin multele vise se-avântă în zbor.

Pe urmele Tale eu merg către ceruri,
Tăcut rabd durerea și răni care vin,
Dar tot doar pe ea eu alerg căci Isuse,
Aici am găsit al durerii alin.

Aici am găsit frumusețea divină,
Când toate în jur parcă-n loc s-au oprit,
O alta eu cale nu vreau scump Isuse,
Pe alta aș fi eu mereu rătăcit.

Pe urmele Tale eu am și privirea,
Să-mi fii doar în față aș vrea eu mereu,
Tu mergi înainte eu vin după Tine,
Cu Tine-nainte pe cale nu-i greu.

Tu dai la o parte și munții și valea,
Și marea în două-o desparți Dumnezeu,
Căci Tu ești puterea-nainte ce merge,
Și cel după Tine ce vine... sunt eu.