Pe un deal a-l îndurării

Pe un deal a-l îndurării,
Pe-un urcuș atât de greu,
Cu o cruce grea în spate,
Pentru-al meu păcat și-al tău,
Urca Domnul plin de rane,
Biciul ce i le-a făcut,
Să aducă omenirii,
Un sfârșit și-un început.

Pe un deal a-l întristării,
Urca sfântul Împărat
Pentru mine, pentru tine,
S-a jertfit... viața și-a dat,
Mâinile de bunăvoie,
Pe o cruce și le-a-ntins,
Să avem astăzi putere,
Să nu fim vre-o dată-nvinși.

Pe un deal plin doar de lacrimi,
Noaptea-n ziuă s-a făcut,
Cei ce n-au crezut că-i Domnul,
Ei atunci l-au cunoscut,
El purta atunci coroana,
Împletită doar de spini,
Către cer să fim noi astăzi,
Pe pământ doar pelerini.

Pe un deal plin de suspine,
Prigonit urca Isus,
Să ne-aducă veșnicia,
Ce-i în ceruri, e doar sus,
Era El scuipat de oameni,
Era El batjocorit,
Dar o clipă niciodată,
Înapoi nu a privit.

Pe un deal plin doar de jale,
Urca sfântul Dumnezeu,
El a dus cum duce astăzi,
Greul tău și greul meu,
El urca lovit de pietre,
Dar mereu urcând tăcea,
Căci ființa ta Stăpânul,
Dar și-a mea mult o iubea.

Pe un deal unde odată,
Marea jertfă s-a adus,
Am primit cu toți iertare,
Și-ndurarea lui Isus,
Bucuria mântuirii,
Ne-a adus Emanuel,
Când jertfit Era pe cruce,
Nu oricum... ci ca un miel.

Astăzi nouă El ne cere,
Să urcăm la fel și noi,
Fără murmur sau cârtire,
Fără a privi-napoi,
Să ne răstignit vrea firea,
Și mereu să ne sfințim,
Ca s-ajungem unde astăzi,
Ne așteapt-un cer sublim.

Să nu luăm cu ușurință,
Calea care-i către cer,
Căci pe-o cale mult mai largă,
Vom sfârși cu cei ce pier,
Să urcăm pe drumul crucii,
Cum Isus demult urca,
Prigoniți... huliți de oameni,
Vom ajunge-n slavă Sa.

Căci așa-i călătoria,
Pe pământul trecător,
Este plină ea de lacrimi,
Dar și piedici multe-n zbor,
Să răbdăm până la capăt,
Cum răbda Isus mereu,
Jertfa lui ne-aduce nouă,
Nume... fiu de Dumnezeu.