Păziți ce-i drept

Păziți ce-i drept și faceți bine,
Aproape-i mântuirea Sa,
Vegheați în straja dimineții,
Să nu dormiți când v-apărea.

Voi cei setoși de nemurire,
Din ape vii să v-adăpați,
Cine v-a dat din apa vieții,
Voi niciodat să nu uitați.

Păziți în toate adevărul,
Și alipiți-vă mereu,
Doar de porunca ce-a lasat-o,
Din ceruri sfântul Dumnezeu.

Lucrați în via ce v-a dat-o,
Al cerurilor Creator,
Răsplata mare vă așteaptă,
Când El va reveni pe nor.

Păziți lumina ce coboară,
Sub ea rămâneți voi mereu,
Din soare sfânt ea se coboară,
Iar soarele e Dumnezeu.

Răsare zorile în ziuă,
Priviți mereu numai spre ea,
Să nu vă bâjbâie piciorul,
În vremea prigonirii... grea.

Păziți azi harul ce-l revarsă,
Al cerului Stăpânitor,
Căci doar în El găsiți odihnă,
Urcați când alții doar cobor.

Fiorul dragostei divine,
Să îl păstrați ca să iubiți,
În focul lui pășiți pe cale,
În inimă să clocotiți.

Păziți speranța și nădejdea,
Ce-n inimă v-a întărit,
Prin ele scut vă este Domnul,
El zi de zi v-a întărit.

Păziți-vă de gânduri care,
Conduc ființe în adânc,
Priviți spre marea răsplătire,
Ce-o poate dărui un Sfânt.
Amin