Păstorul Cel bun

Păstorul Cel bun

Păstorul ce turma-și
Păștea, îngrijea și-o iubea,
Știa că venise clipa cea grea
Când va fi înălțat cu crucea Sa,
Sus, la Golgota,
Fiindcă soborul, așa hotăra.
Gelos, că poporul îi abandona
Și tot mai mult, pe Isus, Îl urma,
Stabileau lucrul acesta
Că nu agreau, ale Domnului, povețe.
Pe când și noroadele și unii fruntași
Iudei, se grăbeau să le-nvețe,
Trăind cu dorința, de a-L urma,
Pe El și învățătura, Sa,
Când vedeau mila, cu care-i vindeca
Isus, era blând și vorba-i avea-nțelepciunea
Ce pe pământ, nici-un altul n-avea.
Nici Marele Preot, nici învătătorii.
De-aceea, oriunde-L urmau, ascultătorii.
Isus, a venit să-mplinească Scriptura,
Paharul deznădejdii, Să-l bea pân la fund.

Trăia clipele rele-a nedreptății si ura
Pe care cei mari, mulțimii o insufla,
În inimi profund.
Astfel, pe cruce, suferea, ca un Om,
Ore ce erau disperate, eterne,
Om-ul, ce-nvățătura, în Pilde așterne.
Popoare, să-nțeleagă și să poată,
Dreptatea și ințelesul, discerne.
Tu, Chifa, ori Luca și Ioan, ori Matei,
Iacov și Iuda(fiul lui Iacov), Filip și-Andrei,
Împreună cu ceilalți, patru, necitați mai devreme,
De teama de moarte ați fost vindecați
La, Domnul vostru, să vă-nălțați asteptați
De ce-ați mai putea, a vă teme.
În chinuri, Cuvântul îL veți urma,
Curat, cum voi l-ați auzit
Și cum l-ați primit, îl veți semăna
Și uda in cei ce l-au primit
Veți suferi, pentru-Adevăr, mult amar,
E decizia, de-aL urma, pe Christos
Acest lucru, l-ați primit ca pe-un dar
Și lucrul acesta, nu e-n zadar.
Cum toți ați fost aleși, din cei de jos,
Nu-i veți jertfi tămâie, la Cezar
Nici când cuțitul, v-ajunge la os
Și veți vorbi, când veți fi judecați
Știind că n-aveți nici o vină
În fața lui, Cezar, răspundeți curați
Prin, Duhul Sfânt, ce vă este, Lumină.
Veți fi dați în circuri, la fiare, flămânde,
Legați, de n-aveți unde v-ascunde,
Sau, tăiați lent, cu mari fierăstraie,
Ori, veți fi răstigniți, cu capul în jos
Ca atunci, când va sosi ceasul
Să priviți, cu nădejde sus, la Christos.
Să poți schimba, lume-a-ntreagă,
Se cer mari sacrificii umane
A celor mai ascultatori și mai blânzi.
Zadarnic încearcă-mpărați, să-nteleagă,
Că sunt, egoiști, sălbatici și cruzi.
Apostolii, aleg, în lanțuri să moară
Decât închinare s-aducă, la prinți,
Pământul și Cerul și acest Soare
Se știe, că odat, vor dispare,
Dar, Iubirea, Calea și Adevărul, rămân
pe veci, în picioare.
Moldovan Pavel
15.01. 2018.