Pas cu pas

Pas cu pas pe drumul care, azi încet pășim... suntem,
Mai aproape de-acea vreme care toți o așteptăm,
Mai aproape de venirea, Domnului iubit și sfant,
Mai aproape de sfârșitul, suferinței pe pământ.

Zi de zi prin văi... pustie, lumea-n urmă o lăsăm,
Căci dorim curați s-ajungem, cu Isus când o să stăm,
L-acea masă pregătită pentru noi... acolo sus,
Unde niciun greu vre-o dată, nu vom mai avea de dus.

Pas cu pas tot mai aproape, vom fi noi de cele sfinte,
De acele fără margini, ce le are-un sfânt Părinte,
Ce ne-așteaptă cu-ale Sale, brațe astăzi larg deschise,
Să ne dea la fiecare, cele ce au fost promise.

Cele care astăzi nouă, ne sunt țintă-n alergare,
Străzile pline de aur, ziua ce sfârșit nu are,
Clipele pline de lacrimi, ce sunt doar de bucurii,
Ținta noastră este cerul, locul viu din veșnicii.

Pas cu pas tot înainte, noi de vom înainta
Vremea grea care-i venită, ea în loc azi nu va sta,
Ea în urmă va rămâne, cu-ale ei multe dureri,
Dar noi mult... mult mai aproape, de-o vreme cu primăveri.

Mai aproape de-nceputul, timpului ce-i așteptat,
Mai aproape de venirea, veșnicului Împărat,
Mai aproape de sfârșitul, plânsetului care azi,
Se aude căci e-o vreme, plină de al ei necaz.

Plină care-i de suspine, plină de nevoi și jale,
Este-o vreme care trece, astăzi printr-o lungă vale,
Dar la capătul de vale, ne așteaptă cineva,
Să ne ducă într-o vreme, fără văi... El mult ar vrea.

Să ne-apropiem cu grijă, pas cu pas azi fiecare,
De Isus... dar grija noastră, ea să fie una mare,
De-a păși pe urma care, a lăsat-o pe pământ,
Pentru noi ca să ajungem unde-i El... în cerul sfânt.