Oricât de mare-i încercarea

Când sunt în brațul Tău, Părinte,
Nimic nu-mi clatină piciorul,
Mi-e dor de sfintele-Ți cuvinte,
De-aceea zilnic Îți duc dorul.

Oricât de mare-i încercarea,
Cu Tine totu-i mai ușor,
Tu-alungi durerea și crisparea,
Ești Domnul meu Izbăvitor.

Tu ai creat pământul, cerul
Și-orice suflare, prin Cuvânt,,
Prin cruce-nvins-ai efemerul,
De-aceea Tată, azi Îți cânt,

E cântecul recunoștinței,
O acceptare-n tot ce-mi dai,
Tu Îmi ești flamura credinței,
Ești pașaportul către rai.

Și dacă încercarea doare,
Cu fiecare vaiet, eu,
M-agăț de cer cu-nverșunare,
Căci e cu mine, Dumnezeu!

24/04/13, Barcelona

(Pe patul de spital...)