ORAȘUL

Orașul


Tot orașul zace mort,
O cutie de chibrit
Obsedează ca un mit,
Pe care nu-l mai suport,

Fabrica de mobilă,
Zece blocuri frumușele,
Patru străzi”sute de stele”
Cei de viță”nobilă”

Trei pârâuri ”ochi de pește”
Bibliotecă, farmacie,
Crâșme, lume ce muncește,
Lume care nu citește,
Lume ce-anvățat, să scrie. .

Un liceu, o creșă, gară,
Lume interlopă multă,
Toată scara animală
Car/bârfește și ascultă,

Oameni buni și oameni răi,
Și deștepți și nătărăi,
Ticăloși, dar și cinstiți,
Odihniți sau obosiți,

O școală ajutătoare
Cu oameni, simpli,
Sinceri toți,
Ofabrică de chiloți,

Cu-o mie de muncitoare,
Parc exotic, plin de resturi,
De hârtii și murdărie,
Două hinte, amândouă
În grija la primărie,

O seră ce n-are flori,
Pentru că n-are căldură,
O natură uneori
Arătând chiar a natură,

Trei trenuri înspre Arad,
Toate supraaglomerate,
Alte trei, ce duc la Brad,
Și-o vitrină cu cravate,
Trei alimentare goale,
Și două plăcintării,

Omulțime de copii
Suferind de amigdale,
Și câțiva la pubertate,

Două sute de obezi,
Restaurantul și terasa,
Iarna, ceață de nu vezi,
O căldură mare, vara,

Teatru”Capra cu trei iezi”
De cum vine primăvara,
Regimentul și brigada,
Brigadă artistică
Și-una, fotbalistică,

Club de șah și de rulete,
Alee cu trandafiri,
Parcuri pentru întâlniri
Și furturi de biciclete,

Patru medici militari
Și-o duzină, la spital,
Impiegați, câțiva acari,
Trei brutari și-un dispensar,

Policlinică cochetă,
O fântână minerală,
Apă bună la rărunchi,
Colită și orice boală,

O pădure-n vârf de deal,
Vii cu colne minunate,
Cartiere rău famate,
Și un fast, fenomenal,

Serviciu de manichiură,
Și două tutungerii,
C-o hârtie-n geam la ușă,
”Suntem în agricultură”

Un consiliu popular
Cu o faună aparte,
Selectată-n general
Din oamenii, fără carte,
Crișul alb, taie orașul,
Colectând ceva canale,

Acesta se-mbogățește
Cu hârtii și cu fecale.

Moldovan Pavel
Ineu1987