Opriți-vă din alergare

Opriți-vă voi azi din alergare,
Acei care nu știți spre ce-alergați,
De orice-ntinăciune azi pe cale,
A voastre haine să le scuturați.

Opriți-vă din mersul mai agale,
Grăbiți-vă să fiți cum am fost Eu,
Cum vouă vă e greu astăzi pe cale,
Cândva mi-a fost și mie... mult mai greu.

Opriți-vă și din priviri tăioase,
Mânia voastră azi să o opriți,
Ca-n ziua ce-i vestită, ce-i aproape,
De Mine voi să nu fiți ocoliți.

Opriți-vă și ascultați cuvântul,
Ce astăzi l-am lăsat Eu pentru voi,
Și nu robiți... odată voi pământul,
Făcându-vă vremelnicii eroi.

Fiți robii Mei ca să vă dau cununa,
Jertfiți-vă cum și Eu m-am jertfit,
Opriți-vă... din orice amăgire,
Nu vă-nșelați de vremea ce-a venit.

Opriți-vă din judecăți deșarte,
Căci judecata este doar a Mea,
S-aveti mereu azi inimi doar curate,
Iubiți... cum v-am iubit și Eu cândva.

Opriți-vă din graba spre peire,
Eu drumul înspre viață v-am deschis,
E singurul ce-și are el sfârșitul,
Acolo unde-s Eu... în Paradis.

Opriți-vă... lăsați azi să vă fie,
O călăuză numai Duhul sfânt,
Opriți-vă... nu pierdeți nici-o clipă,
În cele trecătoare pe pământ.

Și căutați comorile divine,
Să strângeți roade numai pentru cer,
Opriți-vă din alergări deșarte,
În ele sunt doar cei ce astăzi pier.