OLARUL

Oarul !
Eram un bulgar de argila ,
Atunci cand Doamne m-ai aflat.
Eram batatorit de ploaie
De soare si de vant uscat.

Nu eram vrednic de-o samanta,
Care sa poata prinde viata ,
Eram sortita la osanda
Si nu aveam nici o speranta .

Dar...pe acel drum trecu OLARUL !
A stat in loc si m-a privit...
Si ce-a vazut ? N-aveam habarul
A luat lopata si-a lovit .

M-a adunat apoi cu grija ,
M-a dus la EL in atelier,
Si ce-a urmat ? E ca-ntro vraja
M-a pus pe masa LUI de fier .

Si m-a lovit cu-a SA unealta,
Facandu-mi bulgarii farame ,
Iar eu plangeam ,ca nu e dreapta
Ce soarta EL mi-a dat pe lume .

Zambind EL ma privea cu mila .
M-a luat apoi la framantat,
A scos din mine ori ce zgura
Si-apoi pe roata m-a lucrat...

Nu mai puteam sa plang , sa strig,
Caci roata se invartea intr-una.
Dar m-am trezit cum ca ma frig
Intr-un cuptor...pe totdeauna...

Dar , adeschis OLARU-ndata
M-a scos din foc,,,m-a slefuit ,
Mi-a dat nuanta colorata,
Si un vas de cinste m-a gatit ...

O, TU, Maestru de Renume
Ce prin cuvant ai faurit ,
Pamant si CER ...si asta lume
Dar, pentru om cat ai trudit ?

Ai vrut ca sa-l desavarsesti,
Pentru a Ta Imparatie,
Sa-l duci in slavile ceresti
Cu Tine in cer pe veci sa fie...

O, vreau cu toti sa intelegem,
Ca-n dragostea-I nemarginita
Pe toti vrea sa ne modeleze
Pentru Imparatia LUI Slavita .

Iti multumesc o Sfant Maestru,
Caci si la mine Te-ai gandit,
Nu m-ai lasat in vantul aspru,
M-ai prelucrat...si m-ai gatit... amin.

ian-23-2010.