O piatră

O piatră

Nu plînge, nu zice mă doare,
În drum călcată-n picioare,
O piară, strigă-n locul meu
Slavă, laudă lui Dumnezeu.

Mă opresc copleşit de uimire,
Ascult, cuprins de nedumeri
-Taci piatră! te rod să nu mai strigi,
Că sufletul şi inima îmi frângi.

Nu eşti ca mine ţărână păcătoasă,
Şi-n drum, şi-n zid eşti tot voioasă.
Să strig, să cânt mie mi-se cuvine,
Că pentru mine a fost Isus, şi vine.

Eu L-am vândut cu Iuda alăturat,
Eu L-am batjocorit şi L-am scuipat,
Trimis de mâna mea, biciul L-a lovit,
Cu păcatul meu L-am răstignit.

Strigarea pietrei, Isuse, dă-mi-o mie,
Acum cât încă vremea nu-i târzie
Şi timpul poate fi răscumpărat,
Ajută-mi, să m-apuc eu de strigat.

Eu să Te laud, numele să-Ţi cânt
Cu curaj şi putere prin Duhul Sfânt.
Eu că pe mine la Golgota m-ai salvat,
Eu că mie, viaţă nouă mi-ai dat.

Răstignit, tu ai răbdat calvarul,
Mie mi-ai şters cu sângele-Ţi păcatul
Nu-i nimeni ca Tine în cer şi pe pământ
Te rog, dă-mi putere să te laud, să-ţi cânt.