O NUNTĂ MODESTĂ

Într-un sat pe nume Cana a venit Isus odată
La o nuntă cu iubire dar şi cu suspans deodată.
Mirii tineri n-aveau zestre decât marea lor iubire
Şi părinţii ce din umbră-i ajutau cu-nsufleţire.

Modestia nu-i virtute dar e-o bază pentru-aceasta
Şi ne-ajută în necazuri ca să biruim năpasta.
Nu a fost o programare pentru cei veniţi la nuntă,
Ci-o chemare generală dintr-o dragoste mai multă.

Un bogat organizează sub bagheta bogăţiei
O-ntâlnire la o nuntă sub fastul ceremoniei.
Săracul doar suflet are, zâmbet cu bunăvoinţă.
Oferta n-o prea măsoară când nu are nici putinţă.

Astfel la nunta modestă ce-avu loc în satul Cana
Vinul tot se isprăvise şi acum venea dojana.
Mama Domnului anunţă că vinul s-a terminat.
Dar Isus nu Se grăbeşte, doar un ordin scurt a dat:

„Umpleţi vasele cu apă! Apoi scoateţi noul vin
Nunul mai întâi să-l guste.” (ca un CTC deplin)
După ce gustase nunul mirele a fost chemat
Ca să spună ce-i cu vinul cel gustos şi parfumat.

Oamenii-au aflat pe urmă, chiar şi nunul cel sfătos,
Că acest vin de la urmă e minunea lui Hristos.
Domnu-Şi arătase slava în Cana din Galileea
Ca să creadă ucenicii toţi în El din ziua-aceea.

Ăsta este începutul pentru semne şi minuni
Pe care Isus Mesia le-a făcut pentru cei buni.
Nu citim când se sfârşiră toate-aceste mari lucrări
Pe care Domnul le face şi acum prin adunări.

Mama, fraţii, ucenicii toţi L-au însoţit în drum
Şi-a rămas câteva zile într-un port Capernaum.
Mirii fericiţi de Domnul cred că nu L-au mai uitat
Ca şi noi din ziua asta să-L urmăm cu-adevărat.

Cea mai scumpă bogăţie şi avere ce-o avem
E credinţa noastră-n Domnul, Mirele nostru suprem.
*
Mai urmează-n cer o nuntă, Nunta Mielului Isus,
Pentru care milioane de creştini cu dor s-au dus.