O iubire, o iubire

O iubire, o iubire
autor. Diana (G. U)

O Iubire, o Iubire, Tu fior ceresc și sfânt,
Doar spre Tine mi-e privirea, doar la Tine e-al meu gând,
Raza cea strălucitoare, pe oriunde merg... Tu ești,
Căci Tu ești nemuritoare, și mai mult... Tu stăpânești.

Pentru mine răsăritul, dragoste... e-n Tine el,
Toate Tu le faci căci iată... mare ești... eu mititel,
Ca mirosul cel de floare, care este-mbietor,
Pentru mine ești Iubire... îmi dai aripi ca să zbor.

Ești măreață... minunată, Tu ești fără de sfârșit,
Cum eu sunt... doar Tu iubire, fără capăt m-ai primit,
Ești ca roua dimineții, în pustiul secetos,
De la Tine am putere, ca să fiu eu glorios.

De la Tine am speranță, și nădejde am mereu,
Că îl voi vedea pe Domnul, dragoste din Dumnezeu,
De la Tine mângâiere eu primesc în strâmtorări,
Tu mi-ai ridicat privirea, dragoste... doar înspre zări.

Tu m-ai învățat ca-n viață, nici-odat să nu opresc,
Pe acel ce răni îmi face... cu-al Tău foc să îl iubesc,
Tu m-ai învățat că greul, poate mai ușor a fi,
Căci în doi îmi duc azi crucea, eu cu Tine... zi de zi.

Tu m-ai învățat că dorul, este-un foc adevărat,
Viața vie eu la Tine, într-o clipă am aflat,
Căci ai înviat în mine, lacrimi doar de bucurii,
Și un vis care începe, doar pe străzile-aurii.

Să te am vreau totdeauna, Tu nu te îndepărta,
Pe un drum spre veșnicie, stai mereu în fața mea,
Doar cu tine pot de toate, eu a trece... chiar de-i greu,
Doar cu tine pot ajunge, eu luptând... la Dumnezeu.
Amin